Solicitarea blocului din opoziție vine la o zi după ce șapte deputați afiliați oligarhului fugar Ilan Șor au fost sancționați după ce au blocat tribuna Parlamentului, făcând imposibilă desfășurarea ședinței legislativului din 13 iunie. Este vorba despre deputații Vasile Bolea, Vadim Fotescu, Denis Ulanov, Irina Lozovan, Marina Tauber, Reghina Apostolova și Alexandr Nesterovschi, membri ai blocului „Victorie”.
- Te-ar putea interesa și: Șapte deputați afiliați oligarhului Ilan Șor, interziși la următoarele cinci ședințe după ce au blocat tribuna Parlamentului
BCS a propus introducerea pe ordinea de zi a unui proiect de hotărâre privind exprimarea votului de neîncredere lui Igor Grosu.
„În plenul Parlamentului, în mod sistematic, deputații sunt atacați, nu există ordine și se încalcă pluralismul de opinie”, a declarat deputatul socialist Vlad Bătrîncea, liderul fracțiunii BCS și vicepreședidnte al Parlamentului.
Speakerul Igor Grosu a respins solicitarea BSC, motivând că ordinea de zi a fost aprobată ieri. Deputații socialiști și comuniști au părăsit apoi ședința Parlamentului.
Ulterior, Vlad Bătrîncea a susținut un briefing de presă, spunând că președintele legislativului nu ar fi trebuit să-i blocheze microfonul deputatului Ulanov, în ședința din 13 iunie, situație care i-a determinat pe cei șapte parlamentari din blocul „Victorie” să blocheze tribuna - faptă pentru care au fost sancționați.
Într-o discuție cu Europa Liberă, Bătrîncea a spus că pentru BCS „nu are importanță din ce grup face parte deputatul”, pentru că Grosu ar fi responsabil pentru crearea unei „atmosfere insuportabile” în Parlament din cauza „atacurilor” la adresa unor deputați.
Solicitat de Europa Liberă să comenteze inițiativa BCS la o zi după incidentul cu deputații afiliați lui Șor, Igor Grosu a răspuns prin intermediul consilierei sale, Aurica Jardan, că „nu-i nimic nou din ce a declarat BCS astăzi, pentru că ei au aceeași agendă dictată de Kremlin”.
Între timp, deputații sancționați au desfășurat un protest în fața Parlamentului, exprimându-și dezacordul privitor la această decizie. Mai mult, parlamentarii afiliați lui Șor au declarat că au elaborat proiecte de hotărâri cu privire la inițierea procedurii de revocare din funcția de președinte al Parlamentului a lui Igor Grosu.
Disputele de miercuri dintre deputații afiliați lui Șor și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au început după ce spicherul a deconectat de mai multe ori microfonul deputatului Denis Ulanov, care a criticat un proiect de lege privind sporirea atribuțiilor Băncii Naționale, în timp ce parlamentarii făceau propuneri pentru ordinea de zi.
Ulanov i-a replicat spicherului că acesta „nu-i dă de ales decât să se apropie de el și să vorbească de la microfonul lui”.
Într-un final, Grosu a propus sancționarea celor șapte deputați, inițiativă susținută de fracțiunea PAS.
- Te-ar putea interesa și: Fără megafoane, insulte și gesturi obscene la ședințe. Ce prevăd noile norme de conduită a deputaților
Sancționarea a fost posibilă datorită unui proiect de lege aprobat în decembrie 2023, care interzice deputaților „să creeze agitație” în sala de ședințe, să blocheze tribuna și să aducă la ședințe „echipamente portabile de amplificare a sunetului și oricare alte obiecte ce ar putea fi folosite pentru tulburarea ordinii”.
De asemenea, li se interzice „să facă declarații calomnioase în adresa deputaților, altor demnitari, funcționari ori persoane”.
Președintele ședinței poate să avertizeze deputatul care încalcă ordinea sau să-i retragă cuvântul pe întreaga durată a ședinței.
Sancțiunile mai dure pot fi propuse de comisia de etică și trebuie să fie aprobate de Parlament. Printre aceste sunt:
- lipsirea de cuvânt pe o durată de până la cinci ședințe;
- interzicerea participării la ședințele Parlamentului pe o durată de până la 10 ședințe;
- eliminarea din sala de ședințe;
- excluderea din componența delegațiilor parlamentare permanente la organizațiile internaționale.
Proiectul privind independența BNM, votat în prima lectură
Proiectul ce prevede sporirea atribuțiilor Băncii Naționale a Moldovei și aducerea acesteia la standardele internaționale a fost motivul disputelor din ședința în plen a Parlamentului, din 13 iunie. Opoziția a criticat în termeni duri inițiativa legislativă, susținând că BNM ar deveni în felul acesta „un stat în stat”. Deputații PAS au votat legea în prima lectură.
Ce prevede proiectul:
- Consolidarea independenței funcționale a BNM: se introduc măsuri pentru a proteja mai bine BNM de influențe politice și economice externe.
- Ajustarea cadrului legal pentru procedurile administrative: se simplifică și se eficientizează procedurile interne ale BNM pentru a o face mai receptivă la nevoile pieței.
- Clarificarea competențelor în combaterea spălării banilor: se consolidează rolul BNM în prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.
- Uniformizarea aspectelor legate de supraveghere și control: se clarifică și se uniformizează atribuțiile de supraveghere și control ale BNM pentru a asigura o abordare mai coerentă a sectorului financiar.
- Consolidarea reglementărilor privind contabilitatea și raportarea financiară: se introduc standarde mai riguroase de contabilitate și raportare financiară pentru a spori transparența și responsabilitatea entităților reglementate de BNM.
- Se consolidează rolul BNM în menținerea stabilității financiare a țării prin instrumente macroprudențiale mai eficiente.
- Acordarea dreptului BNM de a comercializa monede comemorative și jubiliare.
- Interzicerea conflictelor de interese: membrilor conducerii BNM și personalului le este interzis să dețină cote de participare la entitățile supravegheate de BNM.
- Indemnizații pentru membrii conducerii și personalul care pleacă din funcții: membrii conducerii BNM și angajații cu atribuții de supraveghere care părăsesc funcția vor primi o indemnizație lunară de 50% din salariul de funcție pentru o perioadă de conformare la restricția de neangajare.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
