Într-o conferință de presă comună cu Von der Leyen, la 5 ianuarie, De Croo a declarat că Uniunea Europeană trebuie să se reformeze înainte de a primi noi membri. „Înainte de a ne extinde, trebui să fim mai eficienți”, a spus De Croo . Un avocat al extinderii UE, el a insistat că blocul comunitar trebuie să-și îmbunătățească capacitatea de a lua decizii rapide, fără a-și periclita unitatea, și să utilizeze mai eficient resursele țărilor membre.
Totodată, el a anunțat că președinția belgiană va lucra la un „cadru de negocieri” cu Ucraina și R. Moldova, care au primit în decembrie „lumina verde” de la Consiliul European pentru deschiderea tratativelor de aderare
„Europenii au așteptări de la Uniunea Europeană”, a spus De Croo în conferința de presă. „Se așteaptă să fie protejați, să ne consolidăm bunăstarea, și să lucrăm pentru un viitor comun. Un viitor comun implică, evident, Ucraina în inima Europei. Este cea mai bună garanție pentru securitatea noastră viitoare și stabilitatea colectivă”, a mai spus premierul belgian.
Alexander De Croo s-a angajat totodată să asigure că Ucraina va primi sprijinul financiar promis de Uniunea Europeană.
Bugetul multianual, banii pentru Ucraina și extinderea
Pe 1 februarie este programat un summit special la care președinția belgiană va încerca să negocieze un nou buget pe termen lung al UE, care să includă și cele 50 de miliarde de euro promise Ucrainei.
La ultimul summit din decembrie 2023, Ungaria a blocat prin veto ajutorul financiar pentru Kiev.
Un alt ajutor suplimentar de peste 60 de miliarde de dolari, promis de administrația democrată Biden, este blocat în Congresul american de republicani, în frunte cu fracțiunea pro-Trump.
„Este important să arătăm că vom continua să sprijinim Ucraina”, a spus De Croo, adăugând că „unitatea de care vom da dovadă ne va ajuta să trecem cu succes peste multe alte provocări care ne așteaptă”. Premierul nu a explicat însă cum crede că l- ar putea face pe premierul Viktor Orbán să-și schimbe poziția față de Ucraina.
Ungaria, care avea președinția UE în a doua jumătate a anului, se opune nu numai noului ajutor financiar pentru Ucraina, dar este critică și față de decizia Consiliului European de a deschide negocieri de aderare cu Kievul.
Hotărârea a fost luată la summitul din decembrie, în absența „constructivă” a premierului Orbán. Tot atunci, liderii UE au aprobat deschiderea negocierilor de aderare cu R. Moldova.
Rămâne însă neclar dacă primele discuții interguvernamentale privind lansarea oficială a negocierilor vor avea loc în prima jumătate a anului curent, cum își doresc țările candidate.
Unii jurnalişti belgieni, citați de DW, se îndoiesc că guvernul De Croo își va putea promova agenda ambiţioasă, pentru că și Belgia se pregătește de un maraton electoral: alegeri locale, regionale şi federale, pe lângă cele pentru Parlamentul European. În aceste condiții, nu este sigur că actualul guvern de coaliție, format din șapte partide, va rămâne la putere.
Orbán la conducerea Consiliului European de la vară? Nu vă temeți, spune Michel
Încă înainte de deschiderea negocierilor de aderare cu Ucraina și Moldova, a apărut o nouă problemă potențială: perspectiva ca premierul ungar Viktor Orbán să conducă direct lucrările Consiliului European, structura care reunește liderii UE și care modifică, aprobă sau respinge prin veto propunerile Comisiei Europene (aceasta fiind executivul blocului comunitar) .
Actualul președintele al Consiliului, Charles Michel, a făcut un anunț surpriză la începutul anului, și anume că va candida pentru Parlamentul European. Dacă este ales, Michel își va începe mandatul de euro-deputat la jumătatea lunii iulie, ceea ce înseamnă că liderii UE vor trebui să convină rapid asupra unui succesor pentru conducerea Consiliului European.
Dacă nu ajung la un consens, premierul ungar Viktor Orbán, a cărui țară preia președinția rotativă a UE, va conduce ședințele Consiliului, ceea ce nu ar fi pe placul multor lideri din alte țări membre.
Charles Michel însuși a declarat însă duminică, în presă, că sunt căi de a evita acest scenariu.
