Uniunea Europeană şi NATO au cerut Rusiei să-şi recunoască vina pentru doborârea zborului MH17 în estul Ucrainei în 2014.
În două comunicate separate, date publicității vineri UE şi NATO cer Federaţiei Ruse să-şi recunoască „responsabilitatea şi să coopereze pe deplin cu toate eforturile pentru a stabili răspunderea pentru distrugerea avionului companiei Malaysia Airlines.
Același lucru l-au cerut tot vineri guvernele din Olanda și Australia. Declarațiile vin la o zi după ce comisia internațională de anchetă condusă de Olanda a
Wilbert Paulissen: racheta Buk-TELAR care a lovit avionul provenea de la Brigada 53 antiaeriană cu baza la Kursk, în Rusia iar „brigada 53 face parte din forţele armate ruse.
anunțat că a ajuns la concluzia – susținută de dovezi – că avionul malaezian de pasageri a fost lovit de o rachetă de tip Buk aparținând unei unități militare ruse. Zborul MH17, cu 298 de persoane la bord, a fost bodorât în 17 iulie 2014 și nici o persoană la bord nu a supraviețuit. Cele mai multe victime erau cetățeni olandezi. Potrivit anchetatorului olandez Wilbert Paulissen, racheta Buk-TELAR care a lovit avionul „provenea de la Brigada 53 antiaeriană cu baza la Kursk, în Rusia” iar „brigada 53 face parte din forţele armate ruse.” „Toate vehiculele dintr-un convoi care a transportat racheta aparţineau forţelor armate ruse”, a mai spus Paulissen. În septembrie 2016, anchetatorii internaţionali ajunseseră deja la concluzia că racheta fusese adusă din Rusia înainte de a fi lansată de pe teritoriul controlat de separatişti proruşi în estul Ucrainei . Wilbert Paulissen a mai spus racheta Buk are numeroase caracteristici unice care în sine pot fin un fel de amprentă digitală a ei.
Vineri a fost dat ublicității și raportul redactat de rețeaua de investigație Bellingcat, care merge mai departe pe „filiera rusă”. Bellingcat, care are sediul în Marea Brtianie, a făcut în premieră vineri public și numele unui ofițer rus de contraspionaj care ar fi fost implicat în doborîrea avionului malaezian.
Investigațiile Bellingcat au fost cele care au identificat prima oară tipul de rachetă folosit pentru doborârea avionului, și că asta ar putea fi o dovadă a implicării Rusiei.
În 25 mai, Bellingcat a anunțat că are dovezi suficiente pentru a susține că Oleg Ivanikov, ofițer din serviciul militar de informații GRU, ar fi fost în misiune în estul Ucrainei în 2014, când a fost doborât avionul.
Bellingcat mai susține susține că ofițerul GRU „coordona și supraveghea activitatea militanților ruși, a separatiștilor pro-ruși dar și a membrilor unei armate de voluntari cunoscută sub numele de Grupul Wagner”, organizație paramilitară legată de oligarhul Evgheni Prigozin, un apropiat al președintelui rus Vladimir Putin. Bellingcat susține că „Ivannikov a supravegheat și organizat transportul de arme peste granița ruso-ucraineană, și îndeplinea toate aceste funcții când a fost doborât avionul malaezian de pasageri. Se pare că Ivannikov i-ar fi susținut și pe separatiștii din Osetia de sud împotriva Georgiei, ba chiar ar fi fost sub numele fals de Andrei Ivanovici Laptav ministrul apărării din această regiune georgiană separatistă între 2006-2008.
Rusia a negat de la bun început orice amestec sau responsabilitate în doborârea zborului MH17, iar joi autoritățile de la Moscova a respins ultimele dezvăluiri ale anchetei internaționale, repetînd o aserțiune mai veche, aceea că racheta ar fi fost trasă din teritoriul controlat de armata ucraineană.
Ministrul olandez de externe a deplâns vineri lipsa de cooperare a Rusiei.
Fapt confirmat indirect de purtătorul de cuvânt al Kremlinului Dmitri Peskov, care a spus în aceeași zi că Rusia respinge concluzia anchetei internaționale pentru că ancheta „nu a inclus şi partea rusă, deşi partea ucraineană a fost reprezentată. Şi, evident, neavând posibilitatea de a fi un participant deplin al acestei echipe de anchetă, Rusia nu ştie în ce măsură este posibil să aibă încredere în rezultatele acestei investigaţii”.
Ancheta internațională condusă de Olanda are acum în vizor cam 100 de persoane care ar fi putut fi implicate „direct și activ” în doborârea avionului malaezian de pasageri, dar nici un nume nu a fost făcut public încă.
Motivul este că anchetatorii vor să dea publicității nume numai după ce au strâns suficiente dovezi pentru a cere și inculparea suspecților.
Autoritățile olandeze au anunțat deja că orice proces legat de acest caz se va judeca în Olanda, în acord cu țările participante la ancheta internațională.
