Reformele propuse de Biden vin pe fondul unor decizii controversate ale Curții Supreme, cum ar fi anularea hotărârii Roe v. Wade cu privire la legalitatea avorturilor, eliminarea acțiunii afirmative în admiterea la colegii și slăbirea autorității agențiilor federale. Majoritatea conservatoare a Curții a invalidat, de asemenea, programul de iertare a împrumuturilor pentru studenți, promovat de Biden.
Pe lângă propunerile legate de Curtea Supremă, Biden a sugerat un amendament constituțional care ar interzice imunitatea totală pentru președinți, ca răspuns la o decizie recentă a Curții Supreme care a constatat că fostul președinte Donald Trump este în mare parte imun la urmărirea penală pentru acte oficiale.
Acest amendament propus de Biden, denumit „Nimeni Nu Este Deasupra Legii", ar stipula clar că Constituția nu conferă imunitate pentru inculparea penală federală, proces, condamnare sau sentință prin simplul fapt de a servi sau a fi servit ca președinte.
Biden a scris într-un editorial publicat în Washington Post că națiunea americană a fost fondată pe un principiu simplu și profund: nimeni nu este deasupra legii. Această propunere vine în contextul în care deciziile Curții Supreme au făcut improbabil ca Trump să fie judecat pentru acuzațiile de încercare de a submina alegerile din 2020, înainte ca alegătorii să voteze în acest an.
Luni, într-o adresare ținută la Austin, Texas, Biden a deplâns faptul că „extremismul” a redus încrederea publicului în Curtea Supremă.
Vicepreședinta Kamala Harris sprijină, de asemenea, propunerile lui Biden, afirmând că aceste reforme vor ajuta la restabilirea încrederii în Curte, la consolidarea democrației și la asigurarea că nimeni nu este deasupra legii.
Obstacole serioase la implementare
Aceste reforme se confruntă însă cu obstacole semnificative în ceea ce privește implementarea. Limitele de mandat și un cod de etică necesită aprobarea Congresului, iar Camera Reprezentanților controlată de republicani este puțin probabil să le susțină. Ambele propuneri ar necesita 60 de voturi în Senat, iar democrații dețin doar 51 de locuri. Adoptarea unui amendament constituțional este și mai dificilă, necesitând două treimi din ambele camere sau o convenție a două treimi din state.
În fața acestor provocări, mulți experți sunt sceptici cu privire la probabilitatea ca reformele propuse de Biden să fie adoptate. Profesorul Daniel Urman de la Universitatea Northeastern a descris propunerea ca fiind „prea puțin, prea târziu".
Biden a evitat anterior apelurile la extinderea Curții prin mărirea numărului de judecători, dar acum, în contextul unei posibile candidaturi a vicepreședintei Harris pentru președinție, reformarea Tribunalului Suprem ar putea deveni un punct central al campaniei democrate, mai ales că este o temă populară, în special în ceea ce privește limitarea mandatelor judecătorilor.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
