Harris este una dintre cele mai puternice voci din Partidul Democrat pe subiectul dreptului la avort, ceea ce ar putea atrage mulți votanți nemulțumiți de lipsa de acțiune a președintelui Joe Biden pe acest subiect.
Ea a devenit port-drapelul administrației Biden în ceea ce privește drepturile reproductive: de exemplu, a fost primul vicepreședinte care a vizitat o clinică Planned Parenthood, unde se oferă îngrijire specializată pentru nevoi reproductive, inclusiv contracepție și avort.
Harris a vorbit împotriva restricției avortului, mai ales în state precum Florida, unde este interzis după șase săptămâni de sarcină, deși este știut că majoritatea femeilor descoperă o sarcină după punctul de șase săptămâni.
„Extremiștii care au scris această interdicție ori nu știu cum funcționează corpul unei femei, ori nu le pasă”, a declarat Harris. Ea a avertizat că un al doilea mandat Trump ar putea impune interdicții și mai aspre asupra drepturilor reproductive.
În zilele de când Harris a preluat nominalizarea democraților, două dintre principalele organizații pentru drepturi reproductive din SUA au anunțat că o susțin. Emily’s List, o organizație a femeilor democrate care susțin dreptul la avort, plănuiește să contribuie la campania Kamalei Harris cu cel puțin 20 de milioane de dolari.
Organizația Planned Parenthood, care proclamă sprijinul pentru Harris la nivelul fiecărei organizații locale, nu s-a pronunțat deocamdată. „Susținerea președintelui Biden și a vicepreședintei Harris pentru drepturile reproductive și accesul la avort este neîndoielnică”, a declarat, totuși, directoarea organizației, Alexis McGill Johnson.
„Știm că [Harris, n.r.] va continua să lupte din greu pentru a reinstitui dreptul fundamental care ne-a fost luat. [...] Am încredere că oamenii vor susține o nominalizare care se proclamă că libertățile reproductive - și avortul - sunt un drept incontestabil”, continuă McGill Johnson.
Tot Harris a fost și în centrul noilor inițiative ale administrației Biden pentru îmbunătățirea sănătății mamelor, în contextul în care SUA are o rată extrem de ridicată de mortalitate la naștere, mai ales pentru mamele negre (69,9 morți ale mamelor negre la 100.000 de nașteri în 2021, de trei ori mai mult decât femeile albe).
O femeie președinte într-o țară care limitează accesul la avort
Posibilitatea de a alege o femeie în funcția de președinte a devenit mult mai reală pentru americani după ce au văzut realitățile președinției lui Donald Trump.
„Când a fost ales, am fost dezamăgiți, am fost supărați - au fost marșuri, demonstrații, tot felul de lucruri - pentru că știam cam ce urma să se întâmple. Dar acum știm ce s-a întâmplat”, afirmă pentru New York Times Laurie Nsiah-Jefferson, directoarea Centrului pentru Femei în Politică de la Universitatea din Massachusetts.
Potrivit American Progress, femeile au fost cele mai negativ afectate de politicile președinției Trump, nu doar în ceea ce privește dreptul de a alege, ci și pentru că administrația republicană a limitat accesul la contracepție, a împiedicat implementarea dreptului la egalitatea de remunerare (plata egală pentru bărbați și femei pentru aceeași slujbă) și a înlăturat protecțiile în cazurile de hărțuire sexuală și discriminare.
În 2022, în timpul mandatului lui Joe Biden, Curtea Supremă a SUA a anulat decizia Roe v Wade din 1973, care afirma că la nivel național Constituția protejează dreptul la avort, deși multe state încercaseră, pe cont propriu, să interzică procedura. Anularea a fost posibilă pentru că Trump, președintele anterior, reușise să umple mai multe locuri din Curtea Supremă cu judecători conservatori, asigurând o majoritate neclintită pentru astfel de decizii.
În ultimii doi ani, 14 state americane au instituit interdicții complete sau aproape complete asupra avortului, însă procedurile au atins cel mai mare număr din ultimele decenii. Numărul avorturilor a crescut cu 11% față de 2020, potrivit CNN, iar în statele unde avortul încă este posibil cifra a crescut cu 26%, din moment ce multe femei din state cu interdicții au ajuns să călătorească pentru procedură.
Democrații mizează pe ideea că susținerea Kamalei Harris pentru dreptul la avort va motiva mai multe femei să iasă la urne și să o susțină, din moment ce aceasta este una dintre prioritățile politice pentru o treime din americani. Pentru unul din opt alegători americani, dreptul la avort este cel mai important aspect de care vor ține cont la urne.
La convenția națională a Republicanilor, nici Trump nu a vorbit mai deloc despre subiectul avortului, nici vicepreședintele propus de el, JD Vance. Trump s-a poziționat împotriva dreptului femeii de a alege și a asigurat o majoritate conservatoare în Curtea Supremă care a renunțat la protecția națională a dreptului la avort. În trecut, Vance s-a declarat în favoarea unei interziceri naționale a avortului.
Organizațiile americane pentru drepturi reproductive avertizează că o administrație Trump-Vance ar fi „cea mai periculoasă din istoria acestei țări pentru avort și libertățile reproductive”.
Viața înainte de Washington
Kamala Harris este a doua femeie nominalizată de către Partidul Democrat pentru președinție, după candidatura lui Hillary Clinton în 2016. Este fiica a doi profesori universitari la unele dintre cele mai prestigioase instituții din lume: mama, indiancă și cercetătoare în endocrinologie, și tatăl un economist jamaican-american.
Pariind pe ea, Democrații pariază pe ideea că o femeie de culoare ar putea „pune cruce” problemelor americanilor atât cu rasismul, cât și cu sexismul, potrivit Reuters. Peisajul cultural s-a schimbat enorm, mai ales discuțiile despre feminism, față de vremea în care candida Hilary Clinton - pare și mai posibil acum ca o femeie să devină președinte a Statelor Unite.
Harris este de origine din California, stat pe care l-a și reprezentat ca senator în 2017-2021 și unde a fost procuror general în 2011-2017, servind un mandat ca procuror al orașului San Francisco în anii precedenți.
În mandatele de procuror al orașului San Francisco și apoi al statului California, Harris s-a opus pedepsei cu moartea, a susținut măsuri de protecție a mediului și de urmărire a crimelor online, a introdus inițiative anti-recidivism în baza sfaturilor activiștilor pentru drepturi civile, și a susținut acțiunea afirmativă (măsurile de a ajuta studenții din medii defavorizate).
Printre măsurile controversate introduse de Harris în California a fost o inițiativă împotriva absențelor școlare, cu amenzi și închisoare pentru părinții copiilor chiulangii.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
