Linkuri accesibilitate

Biden: Putin „trebuie oprit”


Președintele rus Vladimir Putin întâlnindu-se cu soldați implicați în invazia din Ucraina la reședința sa de lângă Moscova, 1 ianuarie 2024 (Sursă: Kremlin via REUTERS)
Președintele rus Vladimir Putin întâlnindu-se cu soldați implicați în invazia din Ucraina la reședința sa de lângă Moscova, 1 ianuarie 2024 (Sursă: Kremlin via REUTERS)

Din această ediție: reacția SUA la bombardamentele ruse de mare amploare din Ucraina, dilemele americane privind ajutorul militar pentru Israel, bătăi de cap pentru Casa Albă legate de migrație, provocările pe care le ridică AI în domeniul drepturilor de autor.

Președintele Joe Biden a condamnat Rusia pentru cel mai amplu „asalt aerian masiv asupra Ucrainei” de la începutul războiului, avertizând că președintele rus Vladimir Putin „trebuie oprit”.

El s-a folosit de această ocazie pentru a îndemna Congresul să aprobe ajutoare suplimentare pentru Ucraina. „Atacurile au lovit, se pare, o maternitate, un centru comercial și zone rezidențiale - omorând oameni nevinovați și rănind zeci de persoane. „Este un avertisment clar către lume că, după aproape doi ani de război devastator, obiectivul lui Putin rămâne neschimbat.

El își dorește să distrugă Ucraina și să o supună. Trebuie oprit”, a declarat Biden. El a menționat că Ucraina a reușit să amplaseze sisteme de apărare antiaeriană pentru a intercepta unele din rachete, datorită sprijinului american și al altor aliați, dar a avertizat că ajutorul din partea Statelor Unite se epuizează, cerând din nou Congresului să aprobe ajutoare suplimentare pentru Ucraina în noul an, după ce nu a făcut-o în prima parte a lunii decembrie.

„Poporul american poate fi mândru pentru viețile pe care am ajutat să le salvăm și sprijinul pe care l-am acordat Ucrainei în apărarea oamenilor săi, a libertății și a independenței sale. Dar dacă Congresul nu acționează urgent în noul an, nu vom putea continua să trimitem armele și sistemele vitale de apărare aeriană de care Ucraina are nevoie pentru a-și proteja poporul. Congresul trebuie să acționeze fără nici un fel de întârziere”, a adăugat președintele.

Negocierile din Senat privind ajutorul pentru Ucraina, pe care republicanii le doresc legate de adoptarea unor măsuri pentru securizarea frontierei americane au continuat fără vreun indiciu de acord. „Istoria va judeca aspru pe cei care nu răspund apelului libertății”, a spus Biden.

Mai multe, aici.

Casa Albă: Miza ajutorării Ucrainei este globală

Președintele Joe Biden a avertizat că Statele Unite sunt în pericol să fie trase într-un conflict direct cu Rusia dacă Kremlinul reușește în războiul său împotriva Ucrainei. „Miza acestei lupte se extinde mult dincolo de Ucraina. Afectează întreaga alianță NATO, securitatea Europei și viitorul relației transatlantice.

Când dictatorii și autocratii sunt lăsați să acționeze haotic în Europa, crește riscul ca Statele Unite să fie trase direct în conflict. Și consecințele au ecou în întreaga lume” – a declarat șeful executivului american. Biden a cerut Congresului să aprobe un pachet de ajutor de 110 miliarde de dolari care ar merge către Ucraina, Israel și alte nevoi de securitate națională.

Președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson, a declarat într-o conferință de presă că „miza pentru care suntem dispuși să ne batem” în negocierile cu democrații pentru furnizarea de ajutoare suplimentare pentru Ucraina este modificarea amplă a politicii de frontieră, împotriva imigrației ilegale. Johnson a indicat că furnizarea de fonduri suplimentare pentru Ucraina rămâne o prioritate.

Mai multe, aici.

Critici pentru ajutorarea militară a Israelului

Decizia administrației Biden de a aloca 147,5 milioane de dolari ajutor militar pentru Israel, chiar dacă Congresul încă dezbate pachetele mai ample de ajutor militar, reflectă o situație tensionată și controversată. Această decizie a fost anunțată după ce Israelul a achiziționat aproape 14.000 de proiectile de 155 mm, la începutul lunii decembrie.

Administrația a argumentat că există o nevoie defensivă urgentă pentru Israel și a subliniat angajamentul Statelor Unite pentru securitatea acestei țări. Deși Casa Albă continuă să susțină puternic Israelul în lupta sa împotriva Hamas, considerând ofensiva militară o ripostă militară justificată după atacurile teroriste ale Hamas, decizia a stârnit și critici. Există îngrijorări că aceste arme pot alimenta operațiuni militare israeliene care duc la moartea unui număr semnificativ de civili palestinieni.

Persoane din interiorul și exteriorul administrației Biden dezaprobă maniera în care Israelul gestionează situația, subliniind efectele asupra civililor. În plus, sondaje de opinie arată că abordarea administrației Biden în ceea ce privește războiul Israel-Hamas este percepută ca fiind slabă de către un procent semnificativ din electorat, adăugând presiune asupra președintelui.

Mai multe, aici.

Soldați israelieni în Fâșia Gaza, într-o fotografie publicată la 1 ianuarie de armata israeliană (Foto: AFP)
Soldați israelieni în Fâșia Gaza, într-o fotografie publicată la 1 ianuarie de armata israeliană (Foto: AFP)

Probleme cu tenacitatea lui Netanyahu

Surse de presă arată că Președintele Biden a avut o discuție telefonică dificilă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu în legătură cu decizia Israelului de a reține o parte din veniturile fiscale pe care le colectează pentru Autoritatea Palestiniană, conform a două surse, americană și israeliană. În discuția lor de sâmbătă, Biden și Netanyahu au abordat reținerea taxelor, aceasta fiind una dintre cele mai dificile și „frustrante” conversații pe care Biden le-a avut cu Netanyahu de la începutul războiului din Gaza.

Israelul colectează venituri fiscale pentru Autoritatea Palestiniană conform unui acord, dar a suspendat transferul fondurilor după atacul terorist al Hamas din octombrie. Israelul este dispus să transfere fondurile cu excepția celor care se duc în Gaza, controlată de Hamas. Autoritatea Palestiniană a refuzat însă un transfer parțial al fondurilor, ceea ce a stârnit îngrijorări în administrația Biden cu privire la o eventuală prăbușire economică a acesteia.

Netanyahu este presat să vireze fondurile, dar ministrul său de finanțe se opune eliberării acestora și a amenințat cu demisia, ceea ce ar putea duce la căderea guvernului israelian. În timpul convorbirii de sâmbătă, Biden a propus ca Israelul să transfere fondurile blocate în Norvegia, pentru siguranță, însă Netanyahu a respins ideea, spunând că nu are încredere într-o astfel de soluție și că Autoritatea Palestiniană ar trebui să accepte transferul parțial al fondurilor.

Biden i-a cerut premierului să rezolve această problemă și a încheiat convorbirea, exprimând frustrare față de lipsa de acțiune a acestuia. Atitudinea premierului israelian a stârnit dezamăgire în administrația americană, care susține că Biden face eforturi în sprijinul Israelului, asumându-și riscuri politice, dar nu primește sprijin reciproc în momentele dificile.

Mai multe, aici.

Noi valuri de migranți, în sud

Administrația Biden încheie anul 2023 într-o manieră similară începutului de an, cu o criză a migranților. Agenții de patrulare de la frontiera cu Mexicul se confruntă cu un număr record de persoane care intră în țară, iar localitățile reușesc cu greu să țină pasul cu solicitanții de azil. Președintele Biden a trimis trei consilieri principali în Mexic în căutarea unor soluții.

Discuțiile cu participarea președintelui Mexicului vizează în principal restricționarea deplasării migranților și oprirea acestora înainte de a intra în Mexic, din Guatemala. În schimb, Mexicul dorește un angajament american pentru ajutoarea țărilor de origine a migranților și relaxarea sancțiunilor impuse Venezuelei și Cubei.

Numărul mare de persoane care încearcă să intre în America, la frontiera de sud a crescut considerabil. Circa 260 de mii de imigranți sunt în America, așteptând procesare. O mare caravană de îndreaptă din Mexic către Statele Unite cu mii de persoane din America Centrală, Venezuela, Cuba și alte țări.

Tema are rezonanțe politice massive, înr-un an electoral, republicanii acuzându-l pe președintele Biden că a pierdut controlul asupra frontierei. Această criză ridică probleme complexe, iar soluțiile necesare vizează atât impunerea unor măsuri de securitate, cât și gestionarea cauzelor profunde ale migrației în creștere.

Mai multe, aici.

Migranți care se îndreaptă în caravană spre SUA, prin Mexic, într-un popas pe malul unui râu, la Mapastepec, la 29 decembrie 2023 (REUTERS/Jose Torres)
Migranți care se îndreaptă în caravană spre SUA, prin Mexic, într-un popas pe malul unui râu, la Mapastepec, la 29 decembrie 2023 (REUTERS/Jose Torres)

După Colorado, Maine

După ce un al doilea stat a decis să-l excludă pe Donald Trump de pe buletinul de vot la alegerile din 2024, pentru rolul său în atacul de la 6 ianuarie 2021 asupra Congresului, există o presiune crescută asupra Curții Supreme federale de a acționa rapid.

Alte state ar putea urma curând exemplul Colorado și Maine, și există riscul unui mozaic de decizii, făcând ca Trump să fie pe buletinele de vot în unele state, dar nu în altele. Curtea Supremă ar putea decide pentru toate statele dacă Trump este autorizat să candideze. „Curtea trebuie să preia acest caz", a spus Josh Blackman, profesor la Colegiul de Drept South Texas. „Nu poți lăsa această problemă să planeze...

Trebuie să tipărești buletine pentru votul prin corespondență, buletinele pentru străinătate, buletinele militare. Avem nevoie de o soluție rapidă a acestei probleme cât mai curând posibil."

Săptămâna trecută, Curtea Supremă din Colorado a stabilit, cu o decizie de 4-3, că Trump ar fi „incompatibil cu ocuparea funcției de președinte" deoarece a participat la o insurecție. Secretarul de Stat din Maine, democrata Shenna Bellows, a ajuns la aceeași concluzie joi, scriind în decizia sa că atacul de la 6 ianuarie „a avut loc la cererea și cu consimțământul și sprijinul președintelui".

Partidul Republican din Colorado a solicitat Curții Supreme a Statelor Unite, care are o majoritate conservatoare, să revizuiască decizia. Trump a declarat că va face recurs. Se pune și problema dacă astfel de decizii, ca cele din Colorado și Maine, nu-l ajută de fapt pe Donald Trump politic, întărindu-i argumentul că ar fi persecutat.

Mai multe, aici.

Presa de prestigiu contra AI

New York Times a dat în judecată Microsoft și OpenAI, acuzând companiile de utilizarea a milioane de articole protejate de drepturi de autor pentru dezvoltarea serviciilor de inteligență artificială, inclusiv a chatbotului ChatGPT, fără permisiune.

Procesul legal susține existența unor prejudicii semnificative, însă New York Times (NYT) nu a specificat o sumă anume. Această acțiune în instanță semnalează o tensiune crescândă între presă și firme de tehnologie care utilizează conținut pentru antrenarea inteligenței artificiale. OpenAI a încheiat anterior acorduri de licențiere cu entități precum Associated Press și Axel Springer SE, dar nu a ajuns la un acord cu New York Times, ceea ce a dus la acest proces.

NYT mai acuză Microsoft că a utilizat articolele publicației în motorul său de căutare Bing fără permisiune și susține că folosirea tehnologiei OpenAI de către Microsoft a dus la o creștere semnificativă a valorii sale pe piață. NYT a subliniat că utilizarea conținutul său în scopuri comerciale necesită permisiune, conform legii.

Acest proces legal ar putea influența în continuare peisajul juridic în ceea ce privește metodele de antrenare a mașinilor de inteligență artificială și utilizarea conținutului protejat de drepturi de autor de către firmele de tehnologie.

Mai multe, aici.

XS
SM
MD
LG