Vorbind marți seara în fața presei, la Washington, Joe Biden s-a arătat sceptic față de anunțul Moscovei că ar începe să retragă trupe de la frontierele Ucraine și, cum o rezumă CNN, Biden a menținut aceeași poziție a SUA de până acum, dând asigurări că nimic nu se va schimba câtă vreme retragerea rusă nu este temeinic verificată.
Biden a insistat (textul discursului este aici) că “dorește să dea toate șansele negocierilor diplomatice”, dar, cum o subliniază principalul cotidian al capitalei SUA, Washington Post, el a repetat că Rusia are acum 150.000 de militari la frontierele Ucrainei și în Crimeea și că o invazie rămâne oricând posibilă, așa încât nu există pe moment nici un motiv ca SUA și NATO să-și schimbe poziția.
The Times, la Londra, a vorbit cu experți militari care confirmă că nu există deocamdată niciun semn că Rusia ar retrage, sau că s-ar pregăti să retragă, trupe de la granița Ucrainei.
NATO, de asemenea, primește cu mare prudență anunțul lui Putin, scrie la Bruxelles Le Soir. Titlu identic în Süddeutsche Zeitung, la München: «NATO reacționează cu rezerve la anunțul lui Putin», anunț însoțit de proteste în legătură cu poziția unanimă a occidentalilor în a acuza Moscova de intenția de a invada Ucraina.
„Remarcile de marți ale lui Putin în legătură cu o posibilă retragere fac parte dintr-un șir recent de mesaje contradictorii venite de la Kremlin care îi lasă pe liderii occidentali nesiguri de intențiile Rusiei”, comentează și Wall Street Journal.
Tot în SUA, influentul site Vox Media explică gluma răsuflată (“it fell flat”) a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski — un fost actor ajuns să spună bancuri îndoielnice — care a spus că războiul o să înceapă azi, miercuri 16 februarie, “dacă nu cumva a început ieri”. Cum o scrie și NBC, purtătorul de cuvânt al lui Zelenski a fost apoi nevoit să explice că președintele se voia sarcastic, în fața atâtor predicții alarmiste ale Casandrelor occidentale. Un fel de a cobi în glumă pentru a preveni.
Posibilă anexare politică a Donbasului?
Mare parte din presa occidentală nu analizează încă faptul că deputații ruși i-au cerut ieri lui Putin să recunoască independența "republicilor" din Donbas, în estul Ucrainei, controlate de separatiștii sprijiniți de Kremlin.
The Guardian, la Londra, informează că Putin a făcut cunoscut că nu va recunoaște imediat pretinsele “republici” din Ucraina, dar că va folosi această opțiune ca pe un element în negocierile cu Occidentul prin care el caută să obțină ceea ce numește “garanții de securitate” și să oprească o posibilă extindere viitoare a NATO. The Guardian estimează că anunțul unei posibile recunoașteri a independenței Donbasului ar reprezenta o clară escaladare a conflictului.
Rezoluția, care ar putea declanșa o anexare politică, de facto, a regiunilor separatiste din Ucraina, a fost depusă în Duma (camera inferioară a parlamentului rus) de Partidul Comuniștilor și a fost aprobată ieri de 351 de deputați, doar 16 au votat împotrivă și unul s-a abținut.
«Deputații și-au însușit războiul» este cum rezumă, la Moscova, principalul ziar de opoziție, Novaia Gazeta, faptul că Duma de Stat a Rusiei a votat această rezoluție prin care îi cere lui Putin să recunoască independența autoproclamatelor "republici populare" Donețk și Luhansk.
Tot Novaia Gazeta îl citează pe cancelarul german Olaf Scholz, care, la conferința de presă pe care a ținut-o ieri la Kremlin, împreună cu Vladimir Putin, a spus că recunoașterea regiunilor separatiste din Ucraina ar echivala cu “o catastrofă politică”.
În timpul acesta, cum o relatează britanicul Financial Times, guvernul ucrainean anunță noi atacuri cibernetice din partea Rusiei, dirijate nu doar împotriva site-urilor guvernamentale și a armatei, dar și asupra principalelor bănci. La rândul său, Washington Post analizează felul în care hackerii guvernamentali ruși au putut pătrunde sistemele informatice ucrainene.
Nou proces pentru Navalnîi: riscă încă 10 ani
În Rusia, în acest timp, a început un nou proces intentat disidentului întemnițat Aleksei Navalnii, iar Libération, în Franța, anunță că acesta, deja încarcerat de un an încoace în colonia penitenciară din Pokrov, situată la 100 de km de Moscova, riscă acum până la 10 ani suplimentari de închisoare.
Noul proces, pentru deturnare de fonduri, scrie la Londra The Guardian, are loc chiar în colonia penitenciară, pentru a-l ține pe dizident departe de sprijinitorii săi. Ba chiar, spre deosebire de Libération, The Guardian scrie că Navalnii riscă în realitate 15 ani suplimentari de închisoare.
Franța: Zemmour, prietenul lui Trump
În acest timp, pe fundalul întețirii campaniei electorale din Franța, în vederea alegerilor prezidențiale din aprilie, presa franceză se ocupă de detaliul baroc care a fost în urmă cu o zi convorbirea telefonică a unuia dintre candidații dreptei extreme din Franța, Eric Zemmour, cu Donald Trump.
Zemmour, ale cărui discursuri politice prezintă deseori nuanțe fasciste și care a și fost condamnat pentru insulte rasiste și apeluri la ură, se bucură în acest moment de 15% din intențiile de vot. El se află în rivalitate imediată cu Marine Le Pen, fiica fondatorului Frontului Național francez, pe care ea îl conduce, după ce a obținut îndepărtarea propriului ei tată, bătrânul Jean-Marie Le Pen, și a rebotezat partidul în Rassemblement National.
Le Monde reproduce remarca sarcastică a lui Marine Le Pen la auzul știrii că Zemmour a vorbit la telefon cu Trump: «Trump nu mai reprezintă o forță politică activă», a comentat Marine Le Pen.
Zemmour a anunțat că a vorbit cu Trump «patruzeci de minute bune». La asta, Marine Le Pen a comentat, potrivit Le Monde: «Eu am vrut să-l întâlnesc înainte ca el să fie președinte, și mi se pare mai interesant așa decât să vorbești cu el după. (…) Sper că Donald Trump o duce bine.»
În ianuarie 2017, Marine Le Pen, candidată și atunci ca și anul acesta în alegerile prezidențiale din Franța (17,5% din intențiile de vot), a încercat în van să-l întâlnească pe fostul președinte SUA chiar la Trump Tower, în New York, după ce Trump fusese ales.
Le Monde scrie că pentru a-și justifica prezența acolo, ea pretinsese că se află într-o „vizită privată”. După trei ore de așteptare, Sean Spicer, purtătorul de cuvânt al lui Donald Trump în acea vreme, a coborât să-i spun politicienei franceze că nu se va putea întâlni cu Donald Trump și nici cu niciun membru al echipei sale de tranziție.
Franța: blues-ul deșertului și retragerea din Mali
În acest timp, în Estonia, ministrul apărării, Kalle Laanet, a făcut cunoscut că aliații vor anunța astăzi oprirea operațiunilor și retragerea din Mali, unde mai multe țări europene mențin sau au promis trupe pentru combaterea jihadismului.
Le Figaro anunță că Macron va reuni încă în seara aceasta țările partenere în acea operațiune, la Paris, în ajunul summitului UE—Uniunea Africană care se va ține la Bruxelles joi și vineri, 17-18 februarie.
Belgia, la rândul său, cum o scrie la Bruxelles cotidianul flamand De Tijd, a anunțat deja ieri că își anulează sprijinul pentru misiunea din Mali și că renunță să mai trimită cei 250 de militari promiși.
The Times, la Londra, se arată foarte critic față de decizia lui Macron de a se retrage cu totul din acea țară din Sahel, Africa sub-sahariană, unde forțele franceze operează din 2013, punând concluzia analizei direct în titlu: «Franța abandonează Mali în mâinile jihadiștilor și ale mercenarilor». Mercenarii sunt ruși din faimoasa «companie Wagner» la care guvernul pucist de la Bamako a făcut apel.
Polonia și Ungaria contra «navei amiral a federalismului UE»
În sfârșit, Libération oferă în această dimineață două pagini întregi în care anticipează cum astăzi Curtea de Justiție a Uniunii europene e așteptată să ridice ultimul obstacol care împiedică UE să lovească Polonia și Ungaria la portofel.
De mai mulți ani încoace, constată Libération, judecătorii polonezi se plasează deseori de bună voie în afara legii… pentru a putea continua să aplice regulile europene.
În fața derivei partidului ultraccnservator PiS aflat la putere la Varșovia, care din 2015 încoace a modificat sistematic legile astfel încât să ajungă să controleze justiția, mulți judecători polonezi continuă să aplice legislația europeană, chiar cu riscul de a fi suspendați.
În octombrie, Curtea Constituțională a Poloniei a decretat chiar că dreptul național are întâietate asupra legislației UE, ceea ce sapă fundațiile înseși ale Uniunii Europene.
Polonia a fost deja condamnată de tribunalul UE să plătească un milion de euro pe zi până nu își modifică legislația, ceea ce guvernul de la Varșovia refuză să facă. Verdictul Curții Europene de Justiție, așteptat astăzi, miercuri 16 februarie, va permite Comisiei Europene să lovească Polonia (dar și Ungaria) la portofel, reducând sau tăind subvențiile europene destinate țărilor membre care nu respectă statul de drept.
Semn că se așteaptă la o decizie dureroasă pentru buzunarele de la Budapesta și Varșovia, premierul maghiar Viktor Orbán a criticat anticipativ curtea de la Luxembourg, numind-o cu reproș «nava amiral a federalismului european».
Rusia și neutralitatea elvețiană: și Kremlinul se teme c-ar putea fi lovit la buzunare
Le Monde atrage atenția în acest timp asupra unei stranii inițiative diplomatice a Kremlinului: ministrul de externe Serghei Lavrov a cerut Elveției să își clarifice poziția în chestiunea ucraineană.
Cu alte cuvinte: guvernului de la Berna i se cere să decidă dacă e pentru Kiev sau Moscova! Elveția nu aștepta așa ceva, cu atât mai mult cu cât are un statut de țară neutră încă de la Congresul de la Viena din 1815! Ba chiar, de la anexarea Crimeei încoace, din 2014, guvernele helvete succesive s-au dedat unor dificile contorsiuni diplomatice pentru a nu participa la sancțiunile occidentale impuse Rusiei.
Sigur, amintește Le Monde, există și alte țări cu statut de neutralitate în Europa: Austria, Finlanda, Suedia, Irlanda, Malta, dar acelea fac parte din Uniunea Europeană și prin asta participă automat la sancțiuni. Rusia vrea așadar să știe unde se situează concret Elveția, lucru explicabil prin panica cercurilor puterii de la Moscova, dar și a oligarhilor ruși, că Elveția le-ar putea îngheța conturile bancare în cazul în care ar decide la rândul său să participe la sancțiuni.
În Elveția, La Tribune de Genève pune chiar întrebarea — și nu este genul de umor pe care îl practică Zelenski în Ucraina— dacă adăposturile antiatomice ale țării ar mai putea astăzi proteja populația în caz de nevoie.
