După frământări și calcule îndelungate, Ministerul Agriculturii a dat publicității un bilanț provizoriu al pagubelor cauzate de ninsorile abundente din 20-21 aprilie. Socotelile ministerului se rezumă deocamdată la suprafețele și culturile afectate, nu și la valoarea acestor pagube. De ea depinde și mărimea despăgubirilor pe care le va achita statul, tocmai de aceea calculul este atât de dificil.
Funcționari de la Ministerul Agriculturii anunță că au primit informații despre pagubele suportate de fermierii din 29 de regiuni, cele mai afectate fiind raioanele Telenești, Căușeni, Călărași, Ungheni și Taraclia. Vasile Șarban, specialist în cadrul ministerului spune că aceste date urmează a fi verificate minuțios, întrucât unele inspecții suplimentare au arătat că unele date nu sunt tocmai veridice, din varii motive.
„Noi am depistat că actele de constatare au fost întocmite prin telefon, colectate de la agenții economici, înscrise în acte, semnate și transmise mai departe la direcția agricolă. Ne-am deplasat în teritoriu și am verificat unele plantații. Din informația de la direcțiile agricole ele erau afectate în proporție de 100 de procente, dar s-a dovedit că aceste plantații erau afectate maxim de la 5 la 10 procente.”
Vasile Șarban admite că producătorii de prune, caise, piersici și alte culturi sâmburoase vor avea într-adevăr o recoltă mai mică, dar accentuează că nu neapărat ninsorile abundente ar fi cauza. Bunăoară, explică el, pomii care au dat roadă bună anul trecut, vor avea în acest sezon mai puține fructe. Totodată, zice specialistul, unii fermieri nu au întreprins măsurile necesare pentru a proteja pomii de boli și dăunători.
Producătorilor agricoli li s-a mai reproșat faptul că nu ar fi ținut cont de condițiile de amplasare a livezilor, recomandate pentru culturile sensibile la temperaturile scăzute. Iar în acest caz, spune viceministrul Agriculturii Iurie Ușurelu, este puțin probabil că acestor agricultor li se va accepta cererea de compensare a pierderilor:
„În mare parte, ceea ce a fost declarat ca înghețuri se află în locuri nepotrivite, deci unde nu s-a permis plantarea, dar ei au zis- uite, aici este pământul meu, aici vreau să îmi fac plantația și nu mă interesează. Și atunci apare întrebarea, de ce întinzi mâna în buzunarul statului atunci când ți-ai asumat un risc? Deci acesta trebuie să fie răspunsul nostru.”
Deocamdată, estimările ministerului arată că peste 34 de mii de hectare au fost afectate de ninsorile abundente și înghețuri, urmând ca volumul recoltei compromise să fie stabilit după verificări. Viceministrul mai spune că nu este clar care o să fie forma de plată a compensațiilor. El a amintit că există experiența defectuoasă din anul 2014, când după stoparea exporturilor spre Federația Rusă au primit despăgubiri și agricultori care nu aveau în general plantații de mere.
Valeriu Cosarciuc, preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor susţine că în mai multe țări europene există o lege cu privire la compensarea pierderilor urmare a calamităților, la Chișinău însă, legiuitorii ezită să o promoveze, notează fostul ministru al agriculturii:
„În România este ministerul agriculturii responsabil. În bugetul ministerului agriculturii ei au planificate anumite mijloace financiare pentru compensări, în caz de calamități. Ei nu caută pe urmă de unde să ia bani și nu modifică bugetul. Ajung, nu ajung, asta-i altceva, dar este important că au un sistem de lucru.”
Valeriu Cosarciuc critică poziția reprezentanților ministerului care spun că agricultorii și-au tăiat singuri craca de sub picioare atunci când nu au respectat condițiile de sădire a livezilor. El susține că majoritatea fermierilor au acte in regula în baza cărora și-au dezvoltat afacerile, prin urmare nu pot fi lipsiți de subvenții.
De cealaltă parte, angajații ministerului agriculturii spun că subvențiile trebuie sa motiveze fermierii și să îi determine să investească mijloace în măsurile de protecție împotriva calamităților și înghețurilor târzii de primăvară.
