În 2022, americanii au luat o „lecție rapidă” de istorie a Europei de est și au înțeles că războiul din Ucraina nu este numai „o dispută complicată între două țări post-sovietice”, spune jurnalistul american William Kristol, redactor șef onorific al publicației politice de centru-dreapta „The Bulwark”.
„Acum, americanii înțeleg (...) de ce întreaga regiune este centrală în confruntarea dintre democrație și autocrație, cum spune președintele Biden”, apreciază Kristol care atrage însă atenția că anul 2023 este crucial pentru sprijinul pe care Statele Unite îl pot acorda Ucrainei. „2024 este un an electoral”, în care cel puțin o parte (republicanii) va fi împotriva unui sprijin „fără limite”, cum este cazul acum.
După o scurtă carieră universitară în anii 70 ai secolului trecut, William Kristol a lucrat pentru administrația Reagan și a revenit în serviciul public în timpul președinției lui George W. Bush, când a fost și șeful biroului vice-președintelui Dan Quayle. Ulterior, Kristol a devenit un comentator și analist politic prolific, activ într-o serie de think tank-uri neo-conservatoare și inițiatorul unor proiecte precum „Alegători republicani împotriva lui Trump” și „Republicani împotriva lui Putin”.
- Opinia publică americană a înțeles treptat de ce trebuie Statele Unite să sprijine Ucraina până la capăt și de ce miza războiului depășește un simplu conflict teritorial
- De la bun început, președintele Joe Biden, datorită experienței sale politice îndelungate, a știut să comunice publicului american că războiul din Ucraina este o confruntare între „democrație și autocrație”.
- Războaiele, când au miză așa de mare ca cel din Ucraina, aduc schimbări neașteptate: un exemplu este importanța acordată de administrația Biden „unei țări mici precum R. Moldova”.
- Anul 2023, an pre-electoral în SUA, este crucial pentru sprijinul american: ca să continue la același nivel, războiul din Ucraina trebuie să meargă în favoarea Kiev-ului.
- Administrația Biden nu a definit clar ce înțelege printr-o victorie în Ucraina, dar „atrocitățile comise de [președintele rus Vladimir] Putin” și talentul de „comunicator” al lui [Volodimir] Zelenski au făcut lucrurile clare pentru publicul american.
Europa Liberă: Cum a evoluat politica administrației Biden in primul an al războiului din Ucraina?
William Kristol: „Faptul ca Vladimir Putin a invadat (Ucraina) fără nici un motiv, brutalitatea retoricii lui Putin, curajul incredibil al președintelui Volodimir Zelenski si al ucrainenilor, eșecurile înregistrate de Putin în acest an - toate au influențat atitudinea administrației americane. Cu o săptămână înainte de invazie aș fi spus ca America, America politică nu este foarte interesată de ce se întâmplă în Ucraina, este oricum o dispută complicată între două țări fost-sovietice....”
Europa Liberă: V-ați așteptat ca Rusia să invadeze, cu trupe?
William Kristol: „Da, am fost mereu convins că Putin o să intre cu trupe în Ucraina. Nu sunt un specialist în Rusia și majoritatea cunoscuților mei, care cunosc Rusia mult mai bine, era convinși să invazia nu va avea loc, mizau pe idee că Putin va acționa rațional. Eu i-am citit numai câteva discursuri, și am ajuns la concluzia că asta pare să vrea să facă, să intre cu trupe. O versiune extinsă a ceea ce făcuse deja în 2014.”
Europa Liberă: Să ne întoarcem la poziția administrației americane...
William Kristol: „Combinația între Zelenski și Putin - ca să simplificăm lucrurile - și curajul ucrainenilor i-au convins pe americani să trebuie să se implice.
Președintele Joe Biden s-a dovedit un lider foarte bun, în primele zile și săptămâni ale invaziei, dar, mai ales, prin decizia dinainte de invazie, de a face publice informațiile serviciilor americane de informații.
Și europeni au ajutat mult pentru că au vorbit pe o voce, nu s-au auzit multe voci disonante. Iar Europa este divizată așa că de multe ori este greu de prevăzut cum va reacționat, din punct de vedere american. Dar predicțiile că jumătate din țările UE sunt pro-Rusia și restul anti-Putin nu s-au adeverit.
Unitatea de care au dat dovadă europenii în susținerea pentru Ucraina a avut un impact și asupra opiniei publice americane. Au urmat atrocitățile comise de armata rusă. S-a cristalizat și certitudinea că Putin nu este interesat nici de negocieri, nici de o retragere sau încetarea a luptelor.
Toate au modelat opinia publică americană. S-a adăugăt și talentul de comunicator al lui Zelenski deși americanilor le-a luat un pic mai mult să înțeleagă care era miza reală a războiului din Ucraina, pentru Statele Unite, pentru Europa.
Să înțeleagă că nu este numai despre Ucraina, sau despre Rusia, sau despre regiune, sau despre țările fost-sovietice. Să înțeleagă că este o problemă de principiu care poate influența viitorul Statelor Unite, al Europei: despre faptul că o țară nu poate fi lăsată să invadeze pur-și-simplu o altă țară suverană, să șantajeze lumea întreagă cu armele nucleare, să comită crime de război fără să fie pedepsită. A durat ceva timp până ce opinia publică a înțeles că suntem la o răscruce.”
Europa Liberă: La Varșovia recent, după o vizită surpriză la Kiev cu care a marcat un an de la invazia rusă în Ucraina, președintele Joe Biden a ținut un discurs în care și-a luat timp să menționeze și situația precară de securitate a R. Moldova. Era primul lui discurs dedicat numai războiului din Ucraina. Menționrea Moldovei ilustrează această schimbare de atitudine, faptul că războiul este văzut drept o luptă pentru principii care depășesc problemele teritoriale?
William Kristol: „Evident, fără să intru în amănuntele declarației lui Biden.
(...) Războaiele – dacă au o miză mare – schimbă totul și pot aduce schimbări pe care nimeni nu le-a anticipat. Este un lanț cauzal, lumea începe să se întrebe de ce contează Ucraina, după care vine întrebarea dar ce contează întreaga regiune. Așa se ajunge și la o țara mică, R. Moldova, lumea începe să se uite la istoria ei, la amenințările la care este supusă. Același lucru se întâmplă cu Belarus. Aș spune că opinia publică americană, inclusiv administrația Biden, a primit anul trecut un curs intens în istoria Europei de est, a spațiului post-sovietic.
Când vine vorba de președintele Joe Biden, era deja familiarizat cu regiune, în cariera sa politică a călătorit mult acolo, era familiarizat cu realitățile complexe din Europa centrală și de est.
Așa că multă lume a început să înțeleagă că Moldova este importantă, că este amenințată, că are o conducere confruntată cu o multitudine de probleme.
Războaiele, cum spuneam, aduc multe surprize: cine s-ar fi așteptat ca Finlanda să se alăture NATO?! Cine s-ar fi așteptat ca premierii Finlandei și Estoniei [Sanna Marin si Kaja Kallas] să devină adevărate vedete ale lumii politice americane?!
Toate aceste evoluții erau de negândit acum un an și jumătate, și cred că nu suntem decât la jumătatea acestui proces de reașezare geopolitică. Pentru mine, motiv de optimism: lumea este deschisă să învețe, să înșțeleagă și alte părți ale lumii, ale Europei.
Acum, americanii înțeleg mult mai bine de ce întreaga regiune este centrală în confruntarea dintre democrație și autocrație, cum spune președintele Biden. Este meritul președintelui că a înțeles repede acest lucru și a știut cum să-l comunice.”
Europa Liberă: Nu este o revenire la conceptele „învechite” ale războiului rece?
William Kristol: „Este o revenire la concepte vechi dar și un mod de a vedea mai clar în viitor. Dacă ne gândim la generația politicienilor europeni și nu numai care au astăzi în jur de 35 de ani și au trăit toată viața într-o Europă unită, pașnică și prosperă, în care autocrațiile sunt inexistente, poate cu excepția lui [Viktor] Orban ]n Ungaria. Acum înțeleg că au de ales între a lupta pentru această Europă sau a accepta o Europă în care o țară poate invada, fără motiv, o altă țară, poate schimba după bunul plac granițe recunoscute internațional.”
Europa Liberă: Când vine vorba de sprijinul american pentru Ucraina, în acest război, ați spun de mai mult ori că anul 2023 este crucial. De ce?
William Kristol: „Este un an pre-electoral, administrația va putea menține entuziasmul și susținerea pentru Ucraina la același nivel, dacă lucrurile merg cât de cât bine și pe front în 2023.
Dacă însă războiul se întoarce cumva împotriva Ucrainei, iar [fostul președinte Donald] Trump se decide să candideze din nou din partea republicanilor, în 2024 vom avea un an electoral în care una din părți [republicanii lui Trump] este împotriva acestei politici intervenționiste. Atunci lucrurile devin periculoase pentru Ucraina și regiune. ”
Este deci foarte important ca Ucraina să învingă.
Ajutor extern pentru Ucraina, 22 februarie 2022 - 15 ianuarie 2023
În primul an de război, Statele Unite au fost cel mai mare finanțator/donator al Ucrainei : puțin peste 73,1 miliarde de euro, ajutor militar, financiar și umanitar.
- Ajutorul Uniunii Europene se ridică la 54,9 miliarde de euro.
- Nivelul asistenței umanitare a rămas constant în primul an de război, a crescut semnificativ ponderea ajutorului militar și financiar.
- SUA au acordat peste 45 de miliarde de euro ajutor militar. Urmează Marea Britanie cu circa 5 miliarde de euro și UE cu aproximativ 3 miliarde.
- Jumătate din totalul ajutorului american este ajutor militar, restul este sprijin financiar și umanitar.
- UE pe de altă parte, a alocat aproape tot ajutorul său sectorului financiar/umanitar.
- Dacă ajutorul se raportează la PIB-ul unei țări, atunci Estonia este cel mai mare donator al Ucrainei, cu puțin peste 1% din PIB, urmată de Letonia și Lituania. SUA sunt pe locul cinci, după Polonia. (sursă: Kiel Institute, BBC)
Europa Liberă: Dar ca să învingă, Ucraina are neapărată nevoie de sprijinul masiv al Statelor Unite. Un cerc vicios?
William Kristol: „Este un cerc vicios dar pe termen scurt, sunt optimist Biden o să reușească să treacă ajutoarele pentru Ucraina prin Congres, chiar dacă Congresul va fi divizat, democrații pot strânge voturile necesare.
Iar în Europa, în Uniunea Europeană, forțele pro-Ucraina sunt majoritare, cel puțin pentru moment.”
Europa Liberă: În 2023, multe depind de o victorie a Ucrainei pe câmpul de luptă, ați spus. Ce înseamnă o victorie a Ucrainei pentru administrația Biden? Are o definiție, parametrii?
William Kristol: „S-ar putea să vină momentul când [administrația] va fi în situația de a facă alegeri grele. Eventual să impună deschiderea de negocieri dar pentru moment spun, și eu îi cred, că urmează politica Ucrainei, că deciziile trebuie luate la Kiev. Pentru moment, Statele Unite trebuie să ajute Ucraina să recupereze cât mai mult din teritoriul pierdut, nu cred că a venit încă timpul negocierilor.
Nu prea sunt de acord cu cei care spun că președintele Biden trebuie să aibă, acum, o definiție clară a noțiunii de victorie pentru Ucraina. Nu suntem în al Doilea Război Mondial, și nici măcar atunci nu am avut o definiție clară, o viziune clară despre ce implică victoria.
Știm direcția în care vrem să mergem, știm ce este inacceptabil - Biden a spus-o clar de multe ori - dar nu cred că este nevoie, acum, de o definiție. Sigur, ar fi de dorit ca administrația să meargă un pas mai departe, să declare deschis că-și dorește ca Ucraina să învingă, nu să se limiteze să spună că nu vrea ca Rusia să câștige.
„Sprijinim Ucraina, trebuie să împiedicăm Rusia să câștige”, asta spune Biden dar lumea înțelege despre ce este vorba iar atrocitățile comise de Rusia în Ucraina, din păcate, au cristalizat imaginea victoriei în mintea americanilor. După toate distrugerile, după ce mii de copii au fost deportați în Rusia, este greu să mai acceptăm un compromis teritorial, pentru că teritorii înseamnă și ucraineni care vor continua să fie supuși brutalităților Rusiei. Greu de imaginat o pace durabilă cu Putin.”
(Interviul cu William Kristol realizat la Praga, 29 februarie 2023, cu ocazia unei conferințe internaționale dedicate războiului din Ucraina)
#/media/File:The_Bulwark_(website)_logo.svg){kind=link}