Împiedicarea navigației prin strâmtoare, ca răspuns la războiul contra Iranului început de SUA și Israel pe 28 februarie, a afectat mai ales comerțul global cu petrol și gaze naturale lichefiate (LNG) produse în țările din Golful Persic. Transportul unei game întregi de alte bunuri vitale a fost, de asemenea, aproape complet oprit.
De asemenea, Iranul a lovit în riposta sa infrastructura energetică și industrială din întreaga regiune, provocând pagube incalculabile și chiar dacă războiul nu ar ține mult, efecte pot fi de lungă durată, iar piețele nu vor putea reveni rapid la normal.
Comerțul cu GPL
Vasul indian Vag Vasant văzut în imaginea de mai sus după ce a ajuns pe 1 aprilie la destinația sa, în Mumbai, transporta gaz petrolier lichefiat (GPL) - un amestec de propan, butan și alte gaze utilizate în aparate de încălzire, echipamente de gătit, combustibil auto și frigidere.
Potrivit ultimului raport lunar al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), este și produsul petrolier cel mai afectat de blocada din Ormuz.
Penuria de GPL în India a devenit subiect de știri la nivel internațional, afectând sute de milioane de oameni care îl folosesc pentru gătit, nevoiți acum să treacă la cărbune, lemne și chiar bălegar. Dar impactul depășește India.
„În 2025, China a fost al doilea cel mai mare importator de GPL prin Strâmtoarea Ormuz, după India, după ce a căutat alte surse de aprovizionare în afară de SUA, din cauza tensiunilor comerciale dintre cele două țări”, a spus Europei Libere Peter Wilton, analist la Argus, o companie de analiză a piețelor de mărfuri.
Wilton a remarcat că prețurile interne ale GPL în China au atins, la 1 aprilie, cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani. China își asigură o mare parte din GPL din Iran, atât pentru consumul gospodăriilor, cât și pentru industria petrochimică.
Pe lângă Statele Unite și țările din Golful Persic, alți exportatori includ Canada, Argentina și Rusia - care și-a redirecționat vânzările către țările din Asia Centrală după sancțiunile Uniunii Europene impuse din cauza invadării Ucrainei.
Îngrășăminte minerale
După gazul pentru gătit, ar putea să dispară și produsele care trebuie gătite - regiunea Golfului Persic este un furnizor major de îngrășăminte folosite în agricultură, iar Programul Alimentar Mondial al ONU a tras un semnal de alarmă.
„Țările care depind în mare măsură de importurile de alimente, combustibil și îngrășăminte sunt deosebit de expuse la șocurile globale de prețuri”, se arată într-un raport din 19 martie, care identifică părți ale Africii subsahariene drept cele mai vulnerabile.
Aici, chiar și creșteri mici ale costurilor pot împinge multe familii în criză, se mai spune în raportul care avertizează asupra unor „niveluri record de foamete”.
ONU spune că aproximativ 30% din comerțul global cu îngrășăminte trece prin Strâmtoarea Ormuz. O analiză realizată de ING arată că „creșterea bruscă a prețurilor la îngrășăminte” va duce la reducerea producției globale de grâu și porumb.
De asemenea, 50% din toate transporturile globale de sulf trec tot prin Strâmtoarea Ormuz. Ca produs secundar al procesării petrolului și gazelor, sulful este un ingredient esențial în producția de îngrășăminte pe bază de fosfați.
Un alt ingredient-cheie este potasa. Rusia este al doilea cel mai mare producător mondial, deținând o cincime din exporturile globale, și caută să profite de oportunitatea de pe piață creată de închiderea Strâmtorii Ormuz.
Belarus este al treilea cel mai mare producător, iar Washingtonul tocmai a ridicat sancțiunile impuse potasei belaruse.
Aluminiu
Atacurile iraniene asupra unor mari turnătorii de aluminiu din Emiratele Arabe Unite și Bahrain au amplificat problemele existente deja din cauza blocadei din Ormuz.
Amploarea pagubelor nu este clară, dar creează noi riscuri de aprovizionare, chiar dacă transportul prin strâmtoare revine la nivelurile de dinainte de război.
„O întrerupere prelungită ar micșora și mai mult oferta pe o piață și așa restrânsă”, se arată într-o analiză ING din 31 martie.
Aluminiul joacă un rol major în industria auto și de ambalaje. Statele Unite importă peste o cincime din necesarul de aluminiu din Golful Persic, iar țărilor din Golf le revine aproape 10% din producția globală.
„Nu aș spune că această pierdere poate fi absorbită ușor. Trebuie să țineți cont că mai mult de jumătate din producția globală este în China și tot acest material este consumat în China. În schimb, peste 80% din aluminiul din Golf este exportat, deci este un furnizor extrem de important”, a spus Europei Libere Ronan Murphy, editor al Argus Non-Ferrous Markets.
Prețul aluminiului a crescut cu aproximativ 11% de la începutul atacurilor aeriene americane și israeliene asupra Iranului. Este, potrivit analistului, „cel mai ridicat nivel din martie 2022, imediat după izbucnirea războiului din Ucraina”.
Heliu
Aproximativ o treime din oferta globală de heliu – un agent de răcire folosit la produse precum semiconductoarele și aparatele RMN - provine din Qatar.
Deși prețurile ar fi putut crește, principalii producători asiatici au declarat până acum că au stocuri suficiente pe termen scurt.
Ministrul Energiei din Coreea de Sud, Kim Jung-Kwan, a spus pe 31 martie că nu sunt așteptate perturbări ale aprovizionării în următoarele două luni. Taiwan a făcut o declarație similară.
Probleme cu livrările de heliu ar putea să apară însă mai târziu - înlăturarea pagubelor provocate de un atac iranian asupra instalațiilor de GNL din Qatar, care sunt folosite și pentru producția de heliu, ar putea dura până la cinci ani.
Alți producători de heliu includ Statele Unite, cel mai mare din lume, precum și Algeria și Rusia, ale cărei exporturi au fost afectate de sancțiunile impuse de SUA și UE.
Acestea sunt doar câteva dintre bunurile transportate din Golful Persic către piețele din întreaga lume prin Strâmtoarea Ormuz. Altele includ nafta, un produs petrolier rafinat utilizat în industria petrochimică, combustibili pentru aviație și minereu de fier sub formă de peleți.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te