Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu, a anunțat marți că rata inflației a ajuns în luna ianuarie la 16,6 %, anticipând că până la finele anului s-ar putea atinge și nivelul de 20,6%. Motivele ar fi mai ales urmările pandemiei de COVID-19 și scumpirile în lanț pe piețele externe, de care este dependentă economia R. Moldova. Guvernatorul BNM a mai anunțat majorarea ratei de bază de la 8,5 la 10,5 %, schimbare ce va duce la scumpirea creditelor, dar și la creșterea dobânzii la depozite.
Inflația care înseamnă devalorizarea banilor este un fenomen oarecum prognozabil chiar dacă se comportă ca un cal nărăvaș. Sau aș zice să o compar cu o bilă de ping-pong purtată de valuri care urcă și coboară mereu. Banca Națională atunci când planifică bugetul public are în vedere un culoar în care se mișcă pe parcursul unui an această bilă, oscilând în jurul axei 5 maxim 6 la sută. Astăzi s-a anunțat cifra 16,6 la sută. Deci un fel de Jomolungma la care a urcat bila de ping-pong, și foarte probabil va continua să urce. Îndărătul ratei spectaculoase a inflației stă o creștere de prețuri pe potrivă.
Datele cu care operează Banca Națională a Moldovei arată că în luna ianuarie, în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, cetățenii moldoveni au plătit cu 21 % mai mult pentru produsele alimentare, cu 13 la sută mai mult pentru mărfurile nealimentare și cu aproape 15 la sută pentru servicii. Majorările nu au ocolit nici tarifele la combustibil, care au crescut cu 34 la sută. Ținând cont de faptul că R. Moldova este puternic dependentă de piața externă, guvernatorul BNM, Octavian Armașu, a lăsat să se înțeleagă că cel mai probabil majorări de prețuri vor urma în lunile următoare:
„Noi ne așteptăm că vor continua să fie înalte prețurile la produsele alimentare în regiune, prețurile la combustibil vor fi înalte. Cel mai complicat pentru noi sunt multe necunoscute ce țin de unele decizii pe prețurile reglementate. Ne așteptăm la anumite ajustări a tarifelor pe energia electrică și, probabil, nu o dată pe parcursul anului curent. Noi nu știm cum vor fi mai departe deciziile în ceea ce privește tariful la gaze. Încă nu știm pe deplin care va fi răspunsul guvernului, cum va fi implementat bugetul local și care vor fi amendamentele și ajustările la acest buget, cu ce politici fiscale va veni guvernul. Asta nouă ne lasă un nivel anumit de incertitudine.”
Pentru a ține oarecum sub control rata inflației, guvernatorul BNM a anunțat majorarea ratei de bază de la 8,5 la 10,5 la sută, acest lucru însemnând „o scumpire a creditelor”. Chiar și așa, Octavian Armașu susține că este o utopie să se creadă că valul de inflație ar putea fi oprit, în primul rând pentru că vine din afara țării. Guvernatorul BNM admite însă că majorarea ratei de bază va avea un impact negativ asupra cetățenilor, dar și la mediului de afaceri:
„Da, în perioada imediat următoare ar putea să fie anumite efecte negative, dar noi trebuie să înțelegem cu toții că dacă noi nu trecem prin acest val de majorare a ratelor dobânzilor, riscăm să intrăm într-o altă realitate: când vom avea o inflație persistentă, cu creștere economică mică și atunci vom fi nevoiți să avem o rată a dobânzii permanent înaltă. Noi vrem ca la un moment dat noi să revenim la normalitate. Acest lucru înseamnă că o perioadă anumită vom avea rate mai înalte, după care să venim cu măsuri de relaxare, iar ratele să revină la normal.”
Pentru o economie mică și deschisă cum este economia R. Moldova, să pretinzi să controlezi inflația este naiv
În ajunul anunțului BNM, conducerea instituției a fost criticată de premierul Natalia Gavrilița care a insistat că Banca Națională ar fi responsabilă de reglementarea prețurilor, cerând Băncii să identifice politici ce ar menține sub control rata inflației. Fără a pune la îndoială necesitatea unor măsuri de redresare economică, expertul Viorel Gârbu susține că deciziile anunțate astăzi de BNM ar fi prea excesive și vor lovi direct în mediul de afaceri ce se menține pe linia de plutire datorită împrumuturilor bancare: „Pentru o economie mică și deschisă cum este economia R. Moldova, să pretinzi să controlezi inflația este naiv. Sigur că Banca Națională trebuie să controleze fenomenele interne, dar momentan inflația este un fenomen determinat din exterior. În condițiile R. Moldova este o situație foarte ciudată atunci când autoritățile cer Băncii Naționale să garanteze un nivel anumit al prețurilor. Nu se poate. Eu cred că BNM ia măsuri excesive. Trebuie să ne intereseze mai mult modul în care arată economia, pe lângă rata inflației. Banca Națională luptându-se cu un fenomen pe care nu îl poate influența, în schimb înrăutățește semnificativ situația agenților economici, iar acest lucru o să ne coste mai târziu.”
Rata inflației a atins cote îngrijorătoare și în zona euro care, potrivit Eurostat, a ajuns la 5,1 % în luna ianuarie, principalul motiv fiind creșterea prețului la resursele energetică, în mediu cu 28 la sută.
