Banca Națională a Moldovei a amânat marți o ședință după ce deputatul PAS Radu Marian a spus că rezultatul ei urma să fie majorarea dobânzii-cheie, într-o nouă încercare de stăvilire a inflației.
Pe lângă criticarea declarației lui Radu Marian, făcută în ajunul ședinței, Banca Națională a deschis și o anchetă internă asupra scurgerii de informații, iar faptul că în centrul acesteia este un deputat al guvernării a provocat în spațiul public discuții despre cât de independentă este banca centrală. Cum poate fi calificată declarația deputatului Marian ingerință în activitatea băncii centrale și cum văd unii experți intervențiile autorităților de a modera creșterea prețurilor.
Creșterea ratei de bază este unul dintre instrumentele Băncii Naționale pentru a tempera majorarea prețurilor. Punerea în aplicare a acestei pârghii o resimțit, într-un fel sau altul, încă din toamna trecută toți acei care au luat împrumuturi. În septembrie 2021 rata de bază era de 4,65 la sută anual, iar la 13 ianuarie crescuse cu circa 4 puncte procentuale. În ajunul unei noi decizii de acest fel, la care ar fi urmat să crească această rată cu alte 2 puncte procentuale, deputatul PAS Radu Marian a comentat pe o rețea de socializare că după părerea lui ar fi o decizie greșită.
„Banca Națională trebuie să atace țintit creditele de consum, dar nu să îngreuneze activitatea de creditare a agenților economici”, este poziția deputatului PAS. Parlamentarul respinge că poziția sa expusă public ar fi o ingerință.
BNM... poate să stabilească standarde prudențiale mai stricte și pentru bănci, și pentru organizații de microfinanțare
„E o problemă de prețuri, desigur această inflație importată – da, prețuri majorate care s-au întâmplat în toată lumea, Moldova fiind o țară masiv importatoare - , suntem extrem de afectați și noi credem că BNM are instrumente să facă diferențierea asta, poate să stabilească standarde prudențiale mai stricte și pentru bănci, și pentru organizații de microfinanțare. De fapt de mult trebuia să facă asta, dar din varii motive acest lucru s-a tărăgănat. De ani buni se vorbește și ei au regulamente care trebuiau aprobate de mult. Deci mesajul nostru este acesta: trebuie targhetată problema cea mai mare și anume supra-îndatorarea pe consum, și nu să afecteze agenții economici. Este opinia mea personală și eu nu cred că este vorba de ingerință, totuși am un drept ca cetățean să-mi expun o opinie, desigur că BNM să decidă așa cum decide ca o instituție independentă, dar să analizeze foarte atent impactul acestei decizii asupra agenților economici și să se concentreze pe consum mai degrabă”.
Banca centrală, prin intermediul direcției de comunicare, a spus că nu comentează declarații politice, dar a anunțat o anchetă internă pentru a stabili cum „unul dintre scenariile luate în calcul de experți a ajuns subiect de speculație”. „Hotărârile cu privire la politica monetară sunt adoptate de Banca Națională în mod independent, în strictă conformitate cu legislația. Banca centrală își adaptează rapid și constant instrumentele de politică monetară pentru a-și îndeplini mandatul cât mai eficient posibil”, se mai spune în reacția BNM.
Expertul Viorel Gârbu observă o lipsă de sincronizare între politicile băncii centrale și cele ale executivului. De asemenea, economistul spune că guvernul poate deveni, dacă dorește, un jucător activ în ceea ce privește limitarea creșterii prețurilor, fără a lasă această responsabilitate doar BNM. Poate, de exemplu, să compenseze jumătate din creditele acordate businessului, în baza unor criterii de performanță stabilite. Viorel Gârbu este de acord cu Radu Marian volumul creditelor de consum în totalul portofoliului băncilor comerciale este foarte mare, anume aici regulatorul bancar poate interveni limitându-le. Nu vede însă cum rata de bază ar fi diferită în cazul persoanelor fizice și al agenților economici.
Nu cred că BNM chiar și prin creșterea ratei de bază poate să stăvilească inflația
„Creșterea ratei de bază este un instrument prin care Banca Națională încearcă să crească costul împrumuturilor, iar prin aceasta să reducă volumul creditelor oferite de către băncile comerciale și în consecință se dorește reducerea puterii de cumpărare, dacă vreți, a cetățenilor pentru ca să reducă cererea și prin acest mecanism să se ajungă la o creștere mai moderată a prețurilor. Acesta este mecanismul prin care Banca Națională încearcă să se lupte cu inflația. Totuși, eu nu cred că BNM chiar și prin creșterea ratei de bază poate să stăvilească inflația”.
Dacă previziunile unor experți se vor adeveri și va fi majorată din nou rata de bază, se va putea presupune cu o doză mare de probabilitate că țara să îndreaptă spre o nouă criză economică, or aceste instrumente ale BNM sunt văzute ca un clopoțel care anunță această direcție. Băncile și așa erau criticate că nu erau foarte generoase cu mediul de afaceri, iar cei din business sunt îngrijorați că reticența se va acutiza.
