Anunțând luni o primă măsură socială importantă de la preluarea puterii, și anume majorarea pensiei minime până la două mii de lei, guvernarea de la Chișinău asigurată de partidul pro-prezidențial PAS a pretins că este cea mai mare majorare de pensii din istoria R.Moldova. Șefa cabinetului de miniștri Natalia Gavrilița a spus la rândul ei că această măsură e posibilă datorită creșterii încasărilor la bugetul de stat, prin urmare majorarea se va face din resurse interne. Pe de altă parte, Stanislav Madan, economist superior al Centrului de analiză economică Expert Grup de la Chișinău, e de părere că guvernarea a „hiperbolizat” puțin importanța majorării anunțate, dar spune că măsura e totuși atât necesară cât și sustenabilă, dar mai ales echitabilă.
Europa Liberă: În primul rând, e imputabil autorităților, din punctul Dvs. de vedere, faptul că inițial parcă anunțaseră că nu vor exista pensii mai mici de 2.000 de lei, iar ulterior s-a aflat că la 2.000 vor ajunge doar cei cu stagiu complet de cotizare și ar exista încă o categorie care nu neapărat vor atinge aceste 2.000 de lei?
Stanislav Madan: „Au existat și anumite probleme de comunicare, nu s-a dat curs, probabil, tuturor detaliilor, dar maniera actuală în care se implementează este una echitabilă, în primul rând, pentru că totuși trebuie să pornim de la principiul contributivității și atunci maniera în care este implementată acum pensia minimă pornește de la acest principiu. Or, dacă ne uităm la cifrele prezentate de Ministerul Muncii și Protecției Sociale vedem că de creșteri vor beneficia și cei care nu au stagiul complet de muncă, dar ele nu vor atinge 2.000 de lei, plafonul maxim fiind proporțional cu anii în care au contribuit la sistemul de pensionare.”
Europa Liberă: Deci vreți să spuneți că se asigură protecția celor mai vulnerabili și din punctul acesta de vedere este echitabilă această majorare?
Stanislav Madan: „Da. Și probabil vorbim și din perspectiva fezabilității, pentru că ați invocat-o la început. S-a ajuns la această concluzie de a se respecta acest principiu al contributivității inclusiv pentru ca această măsură să poată fi implementată și să poată fi sustenabilă din punct de vedere financiar, pentru că, dacă ne aducem aminte, în decursul campaniei electorale și ceva timp în urmă, până a veni noul guvern, când se vorbea despre costul acestei măsuri, se vorbea de o cifră de peste 4 miliarde de lei, acum vedem că costul anual al acestei măsuri va fi de circa 2,1 miliarde de lei, ceea ce din perspectiva bugetului public național este o sumă care, să spunem așa, poate fi digerată.”
Europa Liberă: E totuși un efort bugetar semnificativ, jumătate de miliard în acest an, iar cu toate celelalte prestații sociale care sunt legate cumva de creșterea pensiei și vor crește și ele e chiar vreo 700 de milioane anul acesta, 2-3 miliarde anul viitor, deci e un efort semnificativ. Natalia Gavriliță, șefa guvernului, dă asigurări că e din resurse interne. Așa este? Totuși am putea admite că e și din ajutoare, de exemplu, de la FMI, care a alocat recent niște bani? Și vă întreb asta, pentru că întotdeauna când se alocă ajutoarele acestea principiul general e că nu trebuie să le consumăm pe consum, ci pe creștere economică.
Stanislav Madan: „Aici am o mare problemă cu însăși această întrebare, fiindcă conform principiilor finanțelor publice care sunt constituite inclusiv prin legea noastră privind finanțele publice și responsabilitatea bugetar-fiscală, există principiul universalității, care spune că nicio cheltuială nu depinde de un venit, ci invers. Respectiv este impropriu să spunem că pensiile cresc din contul datoriilor sau din contul oricărui alt impozit, ele cresc din resursele bugetului de stat, dar, având în vedere că vorbim despre o măsură care nu are un caracter unic, ea va fi implementată și în anii următori și, bineînțeles, cadrul de resurse interne trebuie să fie cel de bază, și nu datoriile care vin să finanțeze deficitul bugetar sau unele investiții capitale.”
Europa Liberă: Și aveți siguranța că așa este?
Stanislav Madan: „Cum am spus mai înainte, este impropriu cumva să facem această legătură. Deci este din resursele bugetului de stat, iar atâta timp cât este o măsură care se va regăsi an de an în articolele de cheltuieli ale bugetului de stat, evident că este din contul contribuabililor, a plătitorilor de taxe și impozite din Republica Moldova.”
Europa Liberă: Nu, vă întrebam, de fapt, dacă Republica Moldova, bugetul ei își poate permite această cheltuială.
Stanislav Madan: „Cum am spus de la început, 2,1 miliarde de lei anual este o sumă ce poate fi asimilată de către bugetul public național în condițiile în care se vor face și anumite eficientizări ale modului în care se cheltuie banul public și o mai bună conformitate fiscală, dar trebuie să nu uităm că suntem și acum într-un context inflaționist, într-o perspectivă inflaționistă și de obicei când avem o inflație mai mare cresc și încasările la buget și din această perspectivă este bine că se implementează această măsură pentru a ajuta persoanele vulnerabile.”
Europa Liberă: Ceva ce nu e legat neapărat direct cu asta, dar profit de discuția cu Dvs. să vă întreb, mulți au criticat recenta intervenție a Băncii Naționale, care a zis că vrea să stăpânească inflația și a mărit rata de bază. Dvs. cum priviți această intervenție?
Stanislav Madan: „Este o măsură corectă, pentru că avem așteptări inflaționiste și ele nu țin neapărat de acest impuls fiscal care ține de majorarea pensiei minime, pentru că am văzut că i s-a dat poate prea mare importanță sau prea mare potențial impact asupra inflației acestei măsuri de creștere a pensiei minime, pentru că prin pensia minimă cheltuielile care vor fi făcute din contul acesta vor viza, în principiu, utilități care sunt cu prețuri reglementate sau în mare parte produse social importante la care iarăși avem adaosul
Această inflație vine și ca un rezultat al pandemiei, pentru că am avut aceste distorsiuni în lanțurile de aprovizionare și la foarte multe bunuri de larg consum a crescut prețul din contul faptului că au crescut mult cheltuielile de transport, logistice și de distribuire.
comercial plafonat, dar contextul inflaționist există și el există din alte surse. Vedem ce se întâmplă pe piața energiei, unde avem prețuri care bat record după record, vedem la piața cerealelor, unde iarăși prețul mediu la grâu, spre exemplu, în această perioadă este cu 40 la sută mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent. Și în general această inflație vine și ca un rezultat al pandemiei, pentru că am avut aceste distorsiuni în lanțurile de aprovizionare și la foarte multe bunuri de larg consum a crescut prețul din contul faptului că au crescut mult cheltuielile de transport, logistice și de distribuire. Deci, Republica Moldova este până la urmă o economie mică, deschisă care nu poate să influențeze cumva aceste tendințe, noi doar ne putem adapta și ajusta la ele și statul iarăși poate, dacă vorbim, spre exemplu, de creșterea prețurilor la produsele energetice, la gazele naturale care este, de altfel, inevitabilă, deci statul ar putea doar iarăși să iasă cu un sistem de compensații pentru a ajuta persoanele vulnerabile ca să poată achita aceste utilități, dar nimic mai mult.”
Europa Liberă: Revenind la această majorare de pensii, merită efortul din toate punctele de vedere, ați spus și aș vrea să vă rog să elaborați un pic această părere. De ce merită?
Stanislav Madan: „Merită pentru că avem foarte mulți oameni săraci și pensia medie în Republica Moldova în anul 2021 este de doar 2.125 de lei, iar de această măsură cu pensia minimă sunt vizate 308 mii persoane, aproape 60 la sută din numărul total de pensionari care sunt pensionați după limita de vârstă. Deci, această ajustare a prestațiilor sociale este una benefică din absolut toate punctele de vedere. Și, mai ales, nu trebuie să uităm faptul că aceste resurse nu vor fi cheltuite peste hotare, vor fi cheltuite până la urmă tot în consumul intern în Republica Moldova și o parte din bani oricum se vor întoarce la buget prin TVA, active și alte impozite.”
Europa Liberă: PAS prin această majorare își îndeplinește una din principalele promisiuni sociale electorale, a spus în campania electorală că va majora pensiile, iată acum se ține de cuvânt, iar propagandistic asta a sunat cumva în felul următor: „cea mai mare majorare de pensii din istoria Republicii Moldova...” Au existat ironii pe baza aceasta. Dvs. cum apreciați, este chiar atât de semnificativă această majorare? Și ironiile acestea sunt de ce, pentru că nu a sunat frumos propagandistic sau au și ele temei?
Stanislav Madan: „Cu siguranță și guvernarea a hiperbolizat această măsură. Guvernarea a profitat ca să puncteze la imagine și electoral și a făcut-o poate într-un mod prea nuanțat și de aici au venit și aceste ironii, pentru că până la urmă s-a făcut un pas, dar pensiile rămân mici. Dacă această măsură va fi replicată iarăși peste 2-3 ani, atunci când această creștere va fi deja rodul muncii sau rezultatul propriu-zis al guvernării actuale care va reuși să creeze un spațiu fiscal adițional pentru a face majorări adiționale, atunci lauda va putea fi mai nuanțată, dar acum a fost cumva poate prea laudativ acest mesaj.”
Europa Liberă: Dvs. însă susțineți că următorul pas ar trebui să fie majorate și salariile minime.
Stanislav Madan: „Da, salariul minim pe economie care la acest moment este de puțin sub 3 mii de lei, eu cred că dacă și raportăm salariul minim pe economie la salariul mediu pe economie, acest raport vedem ce se întâmplă în alte state, vedem că ar exista și în Republica Moldova spațiu de o majorare mai consistentă a salariului minim pe economie și care dacă este făcută sistemic, cu alte măsuri simultan, ar putea, de fapt, să contribuie inclusiv la reducerea fenomenului salariilor în plic și iarăși la protejarea celor vulnerabili, pentru că dacă o să ne uităm la cine primesc cele mai mici salarii sau salarii apropiate de salariul minim în Republica Moldova o să vedem, în primul rând, industria textilă, acolo unde lucrează în mare parte femei, agricultură și alte sectoare.”
Europa Liberă: Dar resurse sunt pentru asta?
Stanislav Madan: „Salariul minim, cel puțin pentru sectorul real, este o măsură administrativă care se aplică de către stat agenților economici, firmelor care nu pot plăti salarii mai mici decât un anumit nivel pe care îl stabilește statul. Sigur această măsură trebuie implementată atent, poate gradual, ca să existe un soi de pact social între patronate, sindicate, guvern, să se agreeze, spre exemplu, o majorare graduală pe câțiva ani înainte care să fie previzibilă, dar ea este absolut necesară în condițiile în care Republica Moldova pierde oameni, suntem în continuare cu competitivitatea redusă, noi nu mai putem să promovăm la nesfârșit această forță de muncă ieftină și, respectiv, asemenea măsură poate contribui ca și firmele să se ajusteze corespunzător și să fie mai productive și mai competitive.”
