Linkuri accesibilitate

Vârsta de pensionare în UE: departe de farniente


S-a spus întotdeauna despre francezi și statul lor protector, grijuliu și ultraperformant, că „statul-providență” se ocupă de ei „din leagăn până în groapă”. Acum însă, după atâtea crize economice și de tot felul, și odată cu revoltele cauzate de reforma pensiilor dorită de Emmanuel Macron, francezii au ajuns să spună că vor fi forțați să muncească „din leagăn până în groapă”.

Vârsta de pensionare în UE: departe de far niente
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:07:16 0:00
Link direct

Pe scurt, vârsta actuală a ieșirii la pensie în Franța este de 62 de ani, însă Macron dorea s-o ridice la 64. Revolta populară l-a făcut să renunțe.

În Germania, în schimb, vârsta ieșirii la pensie este ridicată progresiv și va atinge, în 2030, bara de 67 de ani!...

În majoritatea țărilor europene, vârsta pensiei este de 65 de ani pentru bărbați și 60 sau 61 pentru femei.

În altele, precum Belgia, Danemarca, Finlanda sau Norvegia, nu se face o distincție în funcție de sex și vârsta e de 65 de ani și pentru bărbați și pentru femei. În Grecia și Italia, unde se iese cel mai târziu la pensie, pragul vârstei e de 67 de ani atât pentru bărbați cât și pentru femei.

Francezii, cu 62 de ani pentru bărbați și femei, sunt astfel cei mai privilegiați din Europa, sau cel puțin din Uniunea Europeană. Doar în Rusia și Ucraina bărbații ies la pensie la 60 de ani, iar femeile la 55 sau 57.

Să mai spunem apoi că nu toate categoriile socio-profesionale sunt tratate la fel, chiar și în Occident. În Franța un militar poate ieși la pensie, dacă dorește, după numai 15 ani de serviciu, și acesta e un domeniu în care, de asemenea, nu se face distincție între bărbați și femei.

Statistica și cum pe termen lung pensionarii riscă să fie majoritari


Îmbătrânirea populației rămâne însă mai peste tot o mare problemă. Pentru a lua un exemplu cum e cel al Bulgariei, din care se emigrează mai puțin decât din România sau Moldova: se considera ca populația Bulgariei a scăzut cu peste un milion din 1989 încoace, fiind astăzi de abia peste 7 milioane milioane de locuitori. Economia Bulgariei continuă astfel sa prezinte o balanță extrem de defavorabilă pe termen lung, raportul intre persoanele active si pensionari fiind de 1:1.

Pe termen lung, odată cu scăderea demografiei și îmbătrânirea continuă a populației, pensionarii riscă să devină majoritari. Într-o țară cum e Bulgaria, lucrătorii de astăzi trebuie astfel sa contribuie atât pentru ei insiști, cat si pentru pensiile si asigurările celor care nu mai lucrează. Vârsta ieșirii la pensie pentru cei care au contribuit in mod regulat este de 63 de ani pentru bărbați si 60 pentru femei. Pensiile rămân însă foarte mici, unele chiar sub limita subzistentei, pentru a nu spune a supraviețuirii, ceea ce înseamnă că presiunile pentru a obține sporirea lor nu încetează să crească.

Pentru a ieși din această spirală, soluția cea mai evidentă ar fi ridicarea vârstei de ieșire la pensie pentru toată lumea, la 65 sau chiar 67 de ani. Acesta este însă un risc politic foarte important, cum s-a văzut în Franța lui Macron, unde protestele au dus chiar și la masive violențe sociale.

***

Recenta plafonare a vârstei de pensionare pentru femei la cota de 59 de ani şi 6 luni s-ar putea să fie ultima intervenție prevăzută în ampla reformă demarată acum 5 ani pentru a salva sistemul public de pensii de un foarte posibil faliment.

Reforma inițiată în 2016 de fosta guvernare democrată, la recomandarea partenerilor de dezvoltare, în special a Băncii Mondiale şi Fondului Monetar Internațional, prevedea, între altele, creșterea treptată a pragului de pensionare şi egalarea lui pentru bărbați şi femei la cota de 63 de ani. Pentru bărbați, care şi înainte de reformă se pensionau mai târziu, acest plafon a fost deja atins în 2019, iar pentru femei - urma către anul 2028. Numai că la finele lui 2020 majoritatea parlamentară dominată de socialiști a decis revenirea la pragurile de pensionare dinaintea reformei - de 57 ani pentru femei și 62 ani pentru bărbați, începând cu anul 2022.

Controversata micșorare a vârstei de pensionare a fost votată în grabă, fără a fi consultată public, dezbătută în plen şi în lipsa unui aviz din partea Guvernului. Opoziţia parlamentară de atunci, deşi a criticat iniţiativa avansată în prag de an electoral calificând-o drept populistă, lipsită de acoperire financiară şi contrară reformei ce urma să salveze de la colaps sistemul de pensii, nu a mai apucat să o conteste. Iar Fondul Monetar Internațional, Banca Mondială și alte organizații care sprijină financiar R. Moldova au avertizat că revenirea la pragurile micșorate a vârstei de pensionare nu doar că va compromite inevitabil progresul greu obţinut în ultimii ani în ce privește un sistem de pensionare adecvat şi sustenabil, dar va duce, în perspectivă, la micșorarea mărimii pensiilor.

Subiectul a revenit în actualitate acum, când, înainte de scrutinul parlamentar anticipat din 11 iulie, concurenţii electorali s-au aventurat într-o adevărată competiție pentru voturile vârstnicilor promițându-le majorări substanțiale de pensii. Aceste majorări sunt puse însă la îndoială de economiștii de la Chişinău, inclusiv pentru că micșorarea vârstei de pensionare care urmează să intre în vigoare anul viitor va pune presiuni enorme asupra sistemului public de pensii, atenţionează expertul economic Stas Madan de la Centrul analitic independent Expert Grup:

„Principalele consecințe pot fi două: fie angajatorii şi salariaţii ar trebui să se aştepte la noi creşteri a impozitelor pe salarii, pentru că în actualele condiţii o revenire la vârstele anterioare de pensionare ar face sistemul public de pensii nesustenabil; fie ar trebui ca pensionarii să se mulțumească cu pensii mici, să aibă loc o înghețare a pensiilor sau chiar o scădere a acestora pentru că pur şi simplu nu sunt bani.”

A fost un soi de pact social – oamenii o să se pensioneze mai târziu, dar o să aibă, în schimb, pensii mai mari

Expertul precizează că reforma pensiilor din 2016 nu a fost una perfectă, dar, cu toate neajunsurile ei, a permis pe parcurs creșterea, fie şi modestă, a contribuțiilor pentru diferite categorii de pensionari:

„Până la implementarea reformei, mărimea medie a pensiei era de 1275 de lei. Acum în 2021 mărimea medie a pensiei a ajuns la 2125. Dacă nu ar fi fost acea reformă şi s-ar fi mers doar pe formula de simpla indexare a acestora pensia ar fi fost de circa 1600 de lei. Altfel spus, datorită acelei reforme mărimea medie a pensiilor a crescut cu circa 500 de lei. A fost un soi de pact social – oamenii o să se pensioneze mai târziu, dar o să aibă, în schimb, pensii mai mari. Acum revenirea la vârsta veche de pensionare de 57 de ani pentru femei şi 62 de ani pentru bărbaţi este pur şi simplu nesustenabilă.”

Vezi comentarii (14)

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG