Prof. Karin LUKAS este președinta Comitetului European pentru Drepturi Sociale. Într-un interviu cu Europa Liberă experta austriacă explică ce drepturi sociale avem în perioade excepționale, cum este pandemia cu coronavirus, enumerând de la dreptul la avea un loc de muncă și la securitate socială, la dreptul la asistență medicală. Guvernele trebuie să conlucreze cu mediul privat și să se asigure că drepturile angajaților sunt respectate și că accesul la teste și vaccinuri este nediscriminatoriu, ca și liberul arbitru în a decide dacă ne vaccinăm sau nu.
Europa Liberă: Dreptul de a avea un loc de muncă, siguranța la locul de muncă, securitate socială, asistență medicală și socială, iată câteva dintre drepturile sociale amenințate de pandemie, menționați într-o poziție publică recentă. Organizația pe care o conduceți a emis o serie de recomandări guvernelor să întocmească și să aplice măsuri suplimentare ca răspuns la pandemie.
Traversăm o perioadă critică, în care drepturile omului sunt sub presiune
Karin LUKAS: „Comitetul pentru drepturi sociale a întocmit un fel de hartă orientativă cu ajutorul căreia guvernele să navigheze prin această pandemie, măsurile pe care trebuie să le ia și impactul acestora. Traversăm o perioadă critică, în care drepturile omului sunt sub presiune, și în mod particular cele sociale. Cele mai vulnerabile persoane din societatea noastră se confruntă cu cele mai dificile situații: sunt izolate, sunt supuse riscului de a muri, nu au locuri de muncă, sărăcia copiilor a atins cote de neimaginat în Europa. Drepturile sociale reprezintă un standard care ghidează statele să ia măsuri pentru ca pandemia să nu îi devasteze pe cei mai slabi din societatea noastră.”
Europa Liberă: Pe de o parte mulți și-au pierdut locurile de muncă, pentru că un număr mare de companii a dat faliment din cauza restricțiilor impuse de pandemie, iar pe de alta, norocoșii care înca au locuri de muncă, au lucrat de acasă. Nelimitat, de dimineața până seara, uneori fără pauze, fara sambata si duminica. Cum se poate ajunge la un echilibru între aceste două situații extreme?
Karin LUKAS: „Sigur, guvernele au pus la dispoziție ajutoare financiare atât companiilor cât și angajaților. Trebuie să ne uităm cu atenție să vedem cum ii pot afecta aceste măsuri pe cei care chiar au nevoie de ele. Sunt aceste compensații accesibile pentru toți cei care au nevoie de ele? Dacă nu, aceasta ar fi o violarea a drepturilor omului. Cealaltă extremă: lucru de acasă fără un program fix, pe o perioadă lungă, fără pauze. Trebuie restabilită separarea între viața privată sau viața de familie și viața profesională. Există modalități de a verifica faptul că angajații sunt deconectați corespunzător de muncă, astfel ca ei să nu aibă sentimentul că sunt la dispoziția angajatorului nelimitat. Angajatorii au obligația de a se asigura că angajații se odihnesc cât au nevoie, pentru că asta afectează producția. Dacă ai oameni extenuați, nu poți aștepta să aibă productivitate.”
Europa Liberă: Și ce marjă de manevră au guvernele în raport cu sectorul privat în această privință?
Karin LUKAS: „Am emis o recomandare în care am evidențiat ce trebuie să facă guvernele pentru a respecta Carta Socială Europeană, care este un document obligatoriu. Guvernele trebuie să conlucreze cu partenerii privați. Altfel nu se poate. Unii angajați au primit mobilier sau aparatură pentru un loc de muncă mai ergonoimic acasă alții alte tipuri de compensații.”
Europa Liberă: Da, numai că totul se oprește la buget, la bani.
Karin LUKAS: “Așa este. Este vorba mereu de resurse, atât atunci când este vorba de state, cât și când este vorba de companii. Dar Carta spune că statele trebuie să utilizeze maximul de resurse existent pentru a implementa drepturile sociale. Ca atare, normal că bugetul statului german este mai mare decât cel al statului sloven, de exemplu. Dar drepturile omului și drepturile sociale sunt fundamentul Europei. Dacă nu implementăm drepturi sociale acum, am pierdut jocul, iar Europa nu se mai poate numi o democrație de state. Ca atare, dacă în această situație nu avem politici sociale finanțate de stat corespunzător, și susținere din partea companiilor private să implementeze de asemenea drepturi sociale, nu vom ajunge nicăieri. Noi monitorizăm cu mare atenție acțiunile statelor. Am văzut că unele state au implementat măsuri foarte bune, altele au preferat măsuri dure de austeritate, lucru care a afectat drepturile sociale. Așa ceva nu trebuie să se mai întâmple.”
Europa Liberă: Și dreptul la asistență medicală, accesul gratuit la teste și vaccinuri? Dincolo de asta, este dreptul de a refuza să fii vaccinat un drept social pe care statele trebuie să îl respecte?
Karin LUKAS: “Programele de vaccinare ar trebui implementare cât mai repede posibil. Unele state s-au mișcat foarte bine, altele, cum este și Austria, țara mea, foarte foarte încet. Există largi categorii de oameni care nu sunt informați suficient, dar există și dreptul la autonomie personală, care nu este un drept social, ci un drept uman, și ca atare, oricine are dreptul sa decida să refuze să se vaccineze. Dar există și dreptul celorlalți, de a nu fi infectați de cineva care nu este vaccinat. Persoane de încredere din societate ar trebui să ofere un model, și să convingă cât mai mulți cetățeni să se vaccineze.”
