Linkuri accesibilitate

Cum a afectat pandemia dreptul la sănătate. Raport Amnesty International Moldova


Amnesty International Moldova a prezentat astăzi online raportul privind respectarea drepturilor omului în Republica Moldova în 2020.

R. Moldova nu a înregistrat progrese la capitolul respectarea drepturilor fundamentale în 2020, an marcat de pandemia de Covid-19 care a deteriorat semnificativ situația drepturilor omului în întreaga lume.

Cum a afectat pandemia dreptul la sănătate. Raport Amnesty International Moldova
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:26 0:00
Link direct

Starea de urgență de trei luni introdusă în martie anul trecut a restricționat mai multe drepturi, inclusiv cel la educaţie, la sănătate, la libera circulaţie şi libertatea întrunirilor paşnice. În această perioadă, R. Moldova a derogat de la obligațiile Convenției Europene a Drepturilor Omului, iar măsurile restrictive au avut un impact negativ asupra economiei și nivelului de trai, constată raportul anual al organizaţiei Amnesty International Moldova. Cel mai frecvent pe durata pandemiei a fost încălcat dreptul la sănătate, constată Constanța Botnar, coordonatoarea de program a organizaţiei:

„Măsurile adoptate pentru a face față virusului au dus la reducerea furnizării altor servicii medicale și la suspendarea temporară a serviciilor non-urgente. Din cauza numărului redus de locuri au fost raportate cazuri în care pacienții nu au fost acceptați în spitale, decât în situaţii cu adevărat grave. Totodată, la începutul pandemiei deficitul substanţial de echipamente individuale de protecţie a ridicat rata de infectare punând o presiune colosală asupra lucrătorilor din domeniu sănătăţii. După ce au apărut primele rapoarte despre deficienţa echipamentelor de protecţie, au ieşit la iveală şi noi informaţii precum că lucrătorii din domeniul sănătăţii au fost constrânși să nu comenteze în nici un fel asupra dotării reale.”

Preşedintele Amnesty International Moldova, Mihail Durnescu, aminteşte că sub pretextul pandemiei administrația regiunii transnistrene a impus restricţii unilaterale îngrădind libera circulaţie între malurile Nistrului, în special pentru lucrătorii medicali rezidenți în regiunea transnistreană, dar care lucrau în dreapta Nistru:

„În consecinţă ei au fost forţaţi să aleagă de ce parte a linie de conflict să trăiască şi să muncească. Acest lucru combinat cu lipsa generală de personal medical a redus furnizarea serviciilor medicale pentru populația locală.”

Mihail Durneascu mai constată că pandemia de Covid-19 a accentuat problema accesului la servicii medicale calificate în penitenciare, mai cu seamă după ce au fost confirmate sute de cazuri de infectare cu coronavirus în rândul deţinuţilor şi a personalului închisorilor. Totodată, în 2020 s-au perpetuat şi problemele sistemice care stau la baza torturii și a relelor tratamente. Făptașii au fost în continuare scutiți de pedepse, iar victimele torturii nu au fost despăgubite.

La capitolul procese inechitabile şi justiţie selectivă, raport Amnesty International Moldova scoate în evidenţă două cazuri: eliberarea controversatului om de afaceri Veaceslav Platon condamnat în 2017 la 18 ani de închisoare pentru implicarea în frauda bancară, precum şi dosarul expulzării profesorilor turci despre care s-a aflat post-factum că s-a încheiat cu condamnarea fără executare a fostului şef SIS Vasile Botnari în cadrul unui proces secret şi fără implicarea părților vătămate.

Pe durata anului 2020 s-au perpetuat şi problemele presei care, în mare ei parte, rămâne dependentă de finanțări din mediul privat, în special din cercuri politice, constată Veaceslav Tofan, director executiv al Amnesty International Moldova. El precizează că litigiile de calomnie au rămas un instrument de presiune asupra instituţiilor media. Iar criza pandemică a avut efectele negative asupra libertăţii de exprimare şi a activităţii jurnaliștilor.

„De fapt, jurnaliștii şi până la pandemie activau într-un mediu nu tocmai prietenos, însă anul trecut unele probleme s-au agravat. De exemplu, 6 din 10 jurnalişti ne-au comunicat că li se împiedică accesul liber la informaţii de interes public şi asta de mână cu mărirea termenului de oferite a informaţiei de la 15 la 45 de zile. Ca „o cireaşă de pe tort” majoritatea jurnaliştilor ne-au comunicat că Consiliul Audiovizualului nu este o instituţie independnetă şi că deciziile în cadrul Consiliului se iau în multe cazuri în funcţie de afilierea sau neafilierea politică a presei.”

Constatările filialei moldovene a Amnesty fac parte dintr-un raport anual mai amplu al organizației internaționale care a analizat situaţia drepturilor omului în 149 de state. Concluzia generală este că pandemia de Covid-19 a pus la grea încercare respectarea drepturilor fundamentale, aprofundând inegalitățile în interiorul statelor şi între ele, iar liderii multor ţări au folosit pandemia pentru a suprima criticile şi a-şi întări puterea.

AntiNostalgia 2 – privind spre viitor

Radio Europa Liberă organizează al doilea sezon: din nou filme documentare, dezbateri și mulți invitați din țară și din străinătate pentru a discuta despre lecțiile trecutului ca șansă de a modela un viitor diferit. Un dialog între generații, la care toată lumea este binevenită

Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG