Guvernul Nataliei Gavrilița își propune printre priorități să dubleze pensia minimă, la 2 mii de lei, nivel egal cu minimul de existență. Mai mult de două treimi din pensionari au pensii sub această cotă, iar impactul anual estimat de unii experți e de circa 4 miliarde de lei. Fondul de pensii și așa este completat anual din bugetul de stat, iar inițiativa ar mări și mai mult acest deficit. Prim-ministra desemnată a declarat că bani pentru acest an sunt, iar în viitor mizează pe finanțări externe și atragerea investițiilor străine. Doar că partenerii străini sunt reticenți în a aloca ajutoare de acest fel în inițiative mai puțin sustenabile. De unde va lua bani noua guvernare pentru pensiile mărite?
Viitorul executiv al Partidului Acțiune și Solidaritate pare să preia deviza altor guvernări care spune că bani niciodată nu sunt, dar se găsesc când trebuie. Natalia Gavrilița a declarat în ajunul învestirii, în studioul Europei Libere, că este hotărâtă să-și respecte promisiunea din campanie și să corecteze „nedreptățile sociale” legate de discrepanțele mari dintre pensiile foarte mici, care sunt majoritatea, și cele foarte mari. În plus, cabinetul PAS are în vedere și alte elemente ale unei ample reforme al sistemului de pensii, a mai precizat Gavrilița, reformă care să ofere în perspectivă o anumită stabilitate fondului de asigurări sociale.
De unde va lua bani pentru dublarea ori chiar triplarea unor pensii, până la 2.000 le lei sau echivalentul minimului de existență?
Credibilitatea acestui guvern va permite atragerea investițiilor...
„Pentru acest an sunt cu siguranță, pentru anii viitori va trebui să vedem cadrul de resurse. Noi suntem siguri că credibilitatea acestui guvern, credibilitatea doamnei președinte va permite atragerea investițiilor, va permite finanțarea și din exterior, cu suport direct bugetului sau granturi și va permite într-adevăr finanțarea acestor cheltuieli pentru pensia mărită”.
Întrucât partenerii externi nu prea preferă să aloce bani pentru inițiative sociale nesustenabile, care nu produc efecte în viitor, prim-ministra desemnată a admis că pensiile vor fi acoperite din surse interne, schimbând accentul, în timp ce proiectele de infrastructură vor fi finanțate din surse externe.
Totuși, pentru această inițiativă viitorul executiv va trebui să ofere soluții atunci când va negocia cu experții Fondului Monetar Internațional, anticipează economistul Adrian Lupușor, director executiv al Centrului analitic Expert-Grup. Fondul de pensii este deficitar, fiind completat anual cu alocații tot mai mari de la bugetul de stat. Asta în ciuda faptului că salariile sunt mai mari și contribuțiile în fondul de asigurări sociale la fel. Odată cu această inițiativă se va pune și mai mult presiune pe bugetul de stat. Pe de altă parte, nivelul actual de pensii pe majoritatea beneficiarilor îi condamnă la sărăcie. În acest context depinde de abilitățile de negociere a viitorilor guvernanți, afirmă Adrian Lupușor:
„Acoperirea financiară a acestei promisiuni încă nu este clară. Situația este destul de incertă și într-adevăr noi nu putem miza pe asistența externă în acest sens. O asemenea promisiune trebuie să fie acoperită din surse bugetare interne. Anticipez că acest subiect va fi unul destul de dificil, în special cu Fondul Monetar Internațional și aici e important cum negociezi, pe ce insiști în negocierile cu partenerii de dezvoltare și, cel mai important, cum optimizezi, de unde tai, de unde găsești acele resurse interne pentru a implementa această promisiune”.
Precedenta inițiativă parlamentară de majorare a pensiilor mici, ce a aparținut foștilor co-echipieri din Blocul ACUM, Partidului Platforma „Demnitate și Adevăr”, seamănă foarte mult cu cea semnată de PAS. Ea însă nu a mai ajuns să fie promovată. Unul dintre autorii acelui proiect, Alexandru Slusari, spune că în 2020 erau necesare în acest scop 3,2 miliarde de lei anual, conform datelor prezentate de Casa Națională de Asigurări Sociale. Ținând cont că minimul de existențe a crescut, chiar dacă numărul de pensionari s-a redus ușor, el anticipează o sumă de 3,5 miliarde de lei ce ar fi necesare transferuri de la buget pentru această majorare. O estimare de 4 miliarde de lei a luat în calcul și expertul Adrian Lupușor, în timp ce echipa de guvernare constituită de Natalia Gavrilița a spus că mai are nevoie de calcule și analize pentru a stabili costurile totale:
Slusari admite că în primele luni, până la jumătate de an, aceste majorări de pensii vor fi susținute din fonduri străine, până a fi găsite resurse interne:
Trebuie de gândit cum să nu fie dezechilibrat sistemul asigurărilor sociale...
„Dincolo de faptul că aici trebuie de gândit cum să nu fie dezechilibrat sistemul asigurărilor sociale, noi avem nevoie de un sistem robust, sustenabil, e nevoie de resurse interne. Aici e combaterea economiei tenebre, eliminarea schemelor, majorarea impozitelor. Adică peste un an eu cred că asta e real”.
Combaterea economiei neformale și a evaziunii fiscale, la pachet cu o mai bună administrare a finanțelor publice ar găsi resurse nu doar pentru pensii, dar și pentru alte investiții, anticipează și director executiv al Centrului Expert-Grup, Adrian Lupușor. Doar că aceste măsuri sunt mai de durată și presupun nu doar implicarea fiscului. Un prim pas pentru aducerea economiei neformale în albia legalului, mai sugerează Lupușor, ar fi descurajarea numerarului, nu se știe dacă societatea moldoveană e pregătită să renunțe la cash, o bună parte care nu circulă oficial și alimentează și corupția.
