Oficialii UE aveau programată pentru luni (14.00, ora Chișinăului) o discuție video cu colaboratorii opozantului rus întemnițat Alexei Navalnîi, cu participarea unor emisari din Marea Britanie, Statele Unite, Canada și Ucraina, în urma expulzării unor diplomați din UE săptămâna trecută, de la Moscova. Întrunirea vine la scurt timp după ce șeful diplomației UE, revenit dintr-o vizită în capitala rusă, a apreciat negativ șansele redresării relațiilor între Moscova și organizația cu 27 de țări membre.
La începutul vizitei sale la Moscova, săptămâna trecută, șeful diplomației UE Josep Borrell recunoștea că în ultimii ani relațiile cu Rusia au fost marcate de „diferențe fundamentale și lipsă de încredere”.
„Ne considerăm reciproc mai degrabă concurenți sau rivali decât parteneri”, consta Borrell la 5 februarie.
Două zile mai târziu, la sfârșitul vizitei la Moscova, pesimismul lui Borrell părea să se fi accentuat, în loc să se disipeze, nuanțându-se doar cu note de frustrare nedisimulată.
Duminică seară, fostul ministru de externe spaniol a scris pe blog că a aflat de expulzarea unor diplomați ai UE de la Moscova vineri, de pe rețelele sociale, chiar în timpul întrevederii cu șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov.
Borrell a mai scris că expulzările, eșecul îndemnurilor sale la oprirea lor, și refuzul rușilor de a-l lăsa să-l viziteze pe opozantul întemnițat Alexei Navalnîi i-au întărit convingerea că „Europa și Rusia se îndepărtează” una de cealaltă.
„Rusia se deconectează treptat de Europa și vede valorile democratice ca pe o amenințare existențială”, a scris Borrell, care sperase ca rara sa vizită la Moscova să fie începutul unei noi reconstrucții a relațiilor Est-Vest.
„Va fi la latitudinea statelor membre (în UE) să decidă pașii următori, printre care s-ar putea număra sancțiunile”, a mai scris Borrell pe blog.
După anexarea de către ruși a Crimeii ucrainene în martie 2014, Rusia s-a confruntat cu sancțiuni economice occidentale, iar NATO și unele guverne au acuzat-o că încearcă să submineze occidentul prin campanii de dezinformare și operațiuni secrete.
Pe de altă parte, occidentul are nevoie încă de Rusia ca sursă de energie și ca putere regională în diplomație – de pildă pentru salvarea acordului nuclear din 2015 cu Iranul, ca și pentru combaterea schimbărilor climaterice.
Săptămâna trecută, Polonia, țările baltice, România și Cehia au cerut noi sancțiuni, dar Germania, Italia și Franța au spus că este nevoie de un răgaz mai lung pentru a vedea dacă Rusia nu revine, totuși, asupra deciziei întemnițării lui Navalnîi, considerat cel mai influent critic intern al preşedintelui rus Vladimir Putin.
Reuters scrie luni că vizita lui Borrell la Moscova - în timpul căreia Lavrov a numit UE, la o conferință de presă, „un partener pe care nu se poate conta” - a dus la o abordare mai dură a chestiunii rusești în capitalele occidentale.
Borrell îi va informa pe miniștrii de externe din UE despre rezultatele vizitei sale la Moscova la 22 februarie, iar liderii UE vor discuta relațiile cu Rusia la un summit în martie.
Eventualele noi sancțiuni trebuie aprobate în unanimitate de țările din UE.
