„Rușii nu respectă carantina anti-Navalnîi”. Caricatura din ultimul număr al săptămânalului politico-satiric francez Le Canard enchaîné spune totul despre starea de spirit de la Moscova, unde astăzi tocmai a sosit, într-o controversată vizită, șeful diplomației UE Josep Borrell.
Borrell a promis că îi va preda un „mesaj clar” omologului său rus Serghei Lavrov. Purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a spus însă fără echivoc că Rusia nu va lua în seamă criticile occidentale în legătură cu întemnițarea lui Aleksei Navalnîi și cu maltratarea protestatarilor, spunând că nu va acorda „vreo atenție deosebită” comentariilor din străinătate despre cum își aplică propriile legi.
Atmosfera e acum mult schimbată de la ultima vizită la acest nivel, în cursul căreia Borrell trebuie să se întâlnească cu omologul său rus Serghei Lavrov. Au trecut trei ani de la ultima vizită a unui șef al diplomației UE la Moscova, iar aceea fusese italianca (tot o socialistă, ca și spaniolul Borrell) Federica Mogherini. Vizitele la acel nivel fuseseră rărite atunci și întrerupte ulterior din pricina ocupării Crimeei de către Rusia și din pricina sprijinirii formațiunilor armate separatiste din estul Ucrainei (în ciuda ficțiunii oficiale rusești, care neagă orice amestec acolo).
Acum, în urma revelațiilor lui Aleksei Navalnîi despre palatul de la Marea Neagră, Putin s-a coborât pentru prima oară până la a dezminți în persoană asemenea acuzații. La fel, cotidianul New York Times are astăzi în prima pagină un comentariu: „Putin nu e atât de puternic pe cât pare”. Pentru prima dată, constată ziarul, strategia suprimării violente a manifestațiilor nu mai funcționează.
Atmosfera e schimbată din multe alte motive. Întreaga desfășurare de forțe speciale Omon și violența acestora împotriva manifestanților nu pare să fi impresionat peste măsură populația, a cărei revoltă este acum pentru prima oară personalizată: împotriva lui Putin și pentru Navalnîi. Cum a explicat-o binevoitor în Le Monde un polițist, Fiodor Krașeninnikov, intervievat la fața locului de corespondentul ziarului (Le Monde, 2 febr.): „În Rusia, poporul are întotdeauna respect și empatie pentru cel care suferă, e o trăsătură de caracter națională.”
Evgheni Roizman, fostul primar din Ekaterinburg, a formulat-o altfel: „Pentru mulți, a devenit o chestiune de demnitate și principiu: să fii de partea otrăvitorilor sau nu…”
Așa încât, la întrebarea de ce Borrell se mai duce în vizită într-o țară în care nu doar că se petrec asemenea abuzuri, dar mii de alți oameni au fost arestați pentru că manifestau pașnic, și de mai mulți ani deja nu mai există libertatea presei, iar organizațiile non-guvernamentale care primesc fonduri din străinătate sunt obligate să se înregistreze ca „agenți străini”, răspunsul este unul singur, chiar dacă pare neconvingător: menținerea dialogului.
Se așteaptă însă de la Josep Borrell ca el să denunțe public, formal și fără echivoc, în numele UE, toate abuzurile și să ceară eliberarea imediată a lui Navalnîi. Kremlinul a calificat însă drept „justificate” acțiunile dure ale poliției ruse împotriva suporterilor lui Alexei Navalnîi şi a declarat că acțiunile „ilegale” de protest trebuie combătute.
