Miniștrii de externe din Moldova, Georgia și Ucraina au trimis zilele trecute la Bruxelles o scrisoare în care cer consolidarea legăturilor cu UE în cadrul programului Parteneriat Estic, în care sunt cuprinse toate cele trei state.
Pentru unii observatori, implicarea moldoveană în demers a fost un pic surprinzătoare, dat fiind că guvernul condus interimar de Aureliu Ciocoi, este, totuși, dominat de socialiștii pro-ruși.
Cele trei state asociate R. Moldova, Ucraina şi Georgia îşi reiterează aspirațiile europene şi cer UE o abordare diferenţiată şi ambițioasă pentru aprofundarea integrării lor în spaţiul comunitar. „Deschiderea de noi orizonturi de cooperare pentru statele interesate și dedicate vectorului european din Parteneriatul Estic va contribui la apropierea lor politică, economică și sectorială mai strânsă de UE”, se spune în scrisoare. Semnatarii precizează că Parteneriatul Estic, pentru a rămâne de succes şi relevant, ar trebui adaptat noilor realități și nevoilor țărilor asociate.
Ce reacții a generat faptul că ministrul moldovean de externe care deține și interimatul funcției de premier, Aureliu Ciocoi, a semnat demersul, în pofida reputației sale de aliat al fostului președinte pro-rus Igor Dodon?
Iată ce spune directoarea de programe din cadrul Asociației de Politică Externă, departamentul studii estice Ucraina-Rusia, Natalia Stercul:
„Sigur că poate stârni interpretări contradictorii. Eu cred însă că actualmente, indiferent de cine şi al cui protejat este, s-au produs schimbări radicale pe care, în general, le înţeleg toţi, inclusiv de conducătorii instituțiilor din R. Moldova. Dacă anterior acest pas ar fi putut fi interpretat doar ca o acţiune declarativă, acum va fi într-adevăr o mişcare înainte constructivă şi pragmatică reieșind din spectrul de transformări politice care s-au produs. E vorba în primul rând de alegerea unui nou președinte, care deschide noi perspective pentru realizarea consecventă a măsurilor complexe de apropiere de UE”, afirmă experta.
„Toţi au văzut şi iau în calcul sprijinul popular obţinut de Maia Sandu, determinarea președintei de a avansa vectorul european de dezvoltare şi democratizare, sprijinul partenerilor europeni şi însăşi poziţia Maiei Sandu despre alegerea civilizațională a R. Moldova. Toate acestea vorbesc despre îndepărtarea de la acele forme declarative caracteristice președinției lui Igor Dodon în raport cu UE şi Parteneriatul Estic şi trecerea la acţiuni concrete de pe agenda europeană. Cred că reformatarea poziţiilor şi acţiunilor va fi în timpul apropiat caracteristică R. Moldova, agendei sale de politică externă şi internă”, mai afirmă Natalia Stercul.
Experta consideră că demersul comun al celor trei state din Parteneriatul Estic, Moldova, Georgia şi Ucraina, care solicită UE trecerea la o nouă etapă de dezvoltare şi aprofundarea integrării este foarte actual şi are o importanță practică pentru viitoarele perspective ale agendelor lor europene:
Moldova, Ucraina și Georgia trebuie să acţioneze împreună
„În UE trebuie să existe o înțelegere despre acţiunile şi sarcinile comune pe care vor să şi le asume respectivele state. La rândul lor, Georgia, Ucraina şi Moldova trebuie să-şi determine agenda pe care o vor promova în următorii ani. Intervine un nou program de acţiuni şi e necesar să se clarifice cine şi cum va acționa, indiferent de principiul diferențierii caracteristic statelor Parteneriatului Estic. Liderii aceste platforme, Moldova, Ucraina, Georgia, sigur că trebuie să acţioneze împreună.”
Politologul Dionis Cenuşă cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania amintește că nu este pentru prima dată când cele trei state din Parteneriatul Estic asociate la UE solicită oficialilor europeni aprofundarea integrării lor în spațiul comunitar. Spre deosebire de Armenia, Azerbaidjan şi Belarus care fac parte din Parteneriatul Estic, dar nu au semnate acorduri de asociere cu UE, Moldova, Ucraina şi Georgia, care au obţinut deja liberalizarea comerţului şi a vizelor, au oportunităţi mult mai largi.
Politologul observă că demersul este lansat în ajunul summitului Parteneriatului Estic programat în prima jumătate a acestui an, summit de la care cele trei state aşteaptă noi perspective în dialogul politic, cooperare economică și sectorială. În cadrul discuţiilor, prioritare vor fi, crede Dionis Cenuşă, măsurile de sprijin în lupta cu pandemia şi atenuarea consecințelor economice ale acesteia, dar şi domenii precum sectorul energetic, justiția, spaţiul digital şi consolidarea cooperării în securitate. Politologul mai precizează că în acest an R. Moldova ar urma să renegocieze cu Bruxellesul agenda de asociere pentru următorii ani. Ambițiile Moldovei în promovarea reformelor se vor clarifica însă funcție de evoluțiile politice interne, spune Dionis Cenuşă:
„Mă refer aici la eventualele alegeri anticipate, formarea unui nou Guvern şi dacă noul Executiv va avea aceeaşi poziţie ca şi Președinția în ceea ce priveşte reformele. Nivelul de ambiţie în domeniul reformelor va depinde foarte mult de colaborarea dintre Guvern şi Președinție în baza unei noi majorităţi într-un Parlament nou. UE poate propune foarte multe, dar agenda bilaterală este stabilită de ambele părţi. Într-adevăr depinde foarte mult de interesul Chişinău de aprofundare, nu doar de necesităţile pe care Bruxellesul le consideră oportune pentru R. Moldova. Urmează să vedem cum vor evolua lucrurile, după care să facem concluzii vizavi despre cât de radicală poate fi agenda de reforme.” Politologul Dionis Cenuşă este de părere că dialogul cu UE, oarecum umbrit de neîncrederea Bruxellesului în fostul președinte pro-rus Igor Dodon, dar nu și întrerupt categoric, este reluat actualmente într-un context mult mai favorabil după alegerea Maiei Sandu în funcţia de preşedinte.
