În Franța, guvernul condus de Michel Barnier a fost dat jos printr-o moțiune de cenzură după ce a încercat să treacă un buget național fără să consulte parlamentul.
În Germania, coaliția la putere s-a dizolvat din cauza neîncrederii dintre liderii partidelor pe tema bugetului pe 2025.
Problema nu e doar bugetul pe 2025, dar pare să țină și de viziunea pe termen lung a unor țări. La nivelul UE, bugetul multianual al Olandei - o țară cunoscută a fi printre cele frugale - nu a fost aprobat de UE. A fost singurul buget național respins, iar UE a cerut guvernului de la Haga să taie urgent cheltuielile din următorul deceniu.
Premierul francez Michel Barnier a fost chemat, după alegerile din vară, să conducă un guvern de austeritate. Sarcina sa cea mai dificilă a fost să găsească 60 de miliarde de euro pe care să le poată strânge prin taxe și reduceri bugetare în domeniile ajutoarelor sociale, pensiilor și sănătății.
Gaura din buget vine după ce, în timpul președinției Macron, s-au acordat multe reduceri de taxe nefundamentate, explică The Guardian.
Știind că reducerea bugetului este o măsură nepopulară, guvernul a aprobat această strângere de curea fără a consulta parlamentul, invocând articolul 49.3 din Constituția țării. Însă Barnier provine dintr-un grup minoritar în parlamentul francez, astfel că blocul de stânga și cel de extremă dreapta au trecut fără emoții o moțiune de cenzură împotriva guvernului.
Cu toate acestea, demisia premierului Barnier nu a dus la un colaps pe piață, tocmai pentru că nu a fost o surpriză. Este primul guvern francez care cade în urma unei moțiuni de cenzură, în ultimii 60 de ani.
Țara se îndreaptă spre un deficit bugetar de peste 6,2% din PIB, dacă guvernul nu va schimba radical planul de cheltuieli.
UE a început să monitorizeze Parisul pentru deficit excesiv. Însă aceasta nu este o surpriză: Franța a avut un deficit bugetar sub 3% (limita cerută de Bruxelles), în doar trei din ultimii 22 de ani, și este o excepție de la regulă pentru care mereu se închide un ochi.
În lipsa unui guvern, e posibil ca parlamentul să aprobe continuarea bugetului din anul precedent până la aprobarea unuia nou.
Deficitul bugetar excesiv, semnalat în România. O problemă pentru Olanda
Alte țări din UE monitorizate pentru deficit excesiv au fost România, Belgia, Italia și Polonia, însă planurile lor au fost aprobate. În general, țările membre tind să ignore recomandările UE cu privire la bugetele lor naționale, însă Bruxellesul a devenit mai dur cu ele: dacă nu-și reformează economia, ar putea să se trezească cu pedepse.
România, al cărui deficit bugetar este preconizat să treacă de 8% pe 2024, a cerut o amânare, mai mult timp pentru a implementa reformele necesare.
Atunci când o țară semnează Tratatul UE, se angajează la a-și menține deficitul bugetar sub 3% din PIB. UE coordonează, prin ceea ce se numește Semestrul European, bugetele statelor membre și politicile lor economice, pentru a se asigura că se aliniază la obiectivele și regulile stabilite de comun acord pentru întregul bloc de 27 de state.
Însă UE nu are capacitatea de a dicta bugetul național, ba chiar a fost și mai deschisă la cheltuieli după pandemie și de când cu războiul din Ucraina. Însă acum, UE caută să gestioneze mai atent cheltuielile statelor membre, ca să se asigure că niciuna nu se va adânci într-o criză care să le tragă pe toate celelalte în jos.
UE controlează politica monetară a țărilor care folosesc moneda unică euro.
Singura țară a cărui plan pentru bugetul multianual nu a fost aprobată este Olanda, al cărui deficit bugetar e preconizat să crească de la 0,2% anul acesta la 2,4% în 2026, din cauza reducerilor taxei pe venit.
Executivul de la Bruxelles a cerut guvernului de la Haga să taie cheltuielile bugetare - însă olandezii, de obicei printre cei mai frugali din EU în ceea ce privește finanțele publice - spun că totul e o neînțelegere și că reformele structurale din anii viitori vor face cifrele bugetare să arate mai bine.
În Germania, politica economică dezbină coaliția la guvernare
Economia Germaniei n-o duce nici ea foarte bine: a scăzut pentru al doilea an la rând, iar prognoza nu arată bine nici pentru anii următori. Producția industrială a scăzut cu 12% în ultimii șase ani, iar lipsa unor acțiuni decisive face mediul de afaceri să fie imprevizibil.
Anul trecut, Curtea Constituțională Federală a blocat o manevră a guvernului de a reutiliza 60 de miliarde de euro, puși deoparte în 2021 pentru a amortiza șocul economic din urma pandemiei. Guvernul voia să-i investească, în schimb, către adaptarea la schimbările climatice, dar realocarea nu a fost permisă.
Tensiunile din jurul bugetului au continuat. În Germania, coaliția „semafor” (social democrați, verzi și liberalii „galbeni”) a fost spartă de cancelarul Olaf Scholz. El l-a demis pe ministrul Finanțelor, liderul neoliberal Christian Lindner. Acesta din urmă nu voia să aprobe creșterea taxelor sau creșterea datoriei naționale, însă bugetul național trebuia completat cu cel puțin 2,4 miliarde, așa că soluția lui ar fi fost să taie din programele sociale. Verzii și social-democrații doresc, în schimb, să crească investițiile în programele de stat.
Scholz a convocat alegeri anticipate în februarie, cu șapte luni înaintea celor deja plănuite.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
