Cea mai săracă țară din UE și una din cele mai corupte, potrivit Transparency International (TI), rămâne profund divizată, între pro-reformatori și tradiționaliști, așa că începe încă o rundă de negocieri dificile, remarcă Reuters.
Alianța condusă de partidul de centru-dreapta GERB al fostului premier Boiko Borisov a câștigat 26,5% din voturi, urmat de blocul reformist pro-occidental. Acesta este condus de partidul „Continuăm schimbarea” al fostului premier Kiril Petvok, și a obținut 24,6% din voturi, potrivit celor mai recente rezultate preliminare. „Se prefigurează fie un cabinet de tehnocrați, fie a șasea rundă de alegeri generale anticipate”, apreciază Andrius Tursa, consultant politic, pentru Reuters.
Blocajul politic prelungit din Bulgara, provocat în principal de animozitatea personală dintre liderii principalelor două blocuri, a forțat deja țara să amâne data-țintă pentru adoptarea monedei euro. Totodată, nu a fost adoptat bugetul pe 2023, ceea ce poate face Bulgaria să piardă sume importante din ajutorul post-Covid acordat de Uniunea Europeană.
Partidul naționalist „Renașterea”, care simpatizează deschis cu președintele rus Vladimir Putin în războiul din Ucraina și se opune adoptării monedei unice europene, s-a clasat pe locul al treilea în alegerile de duminică cu 14,1%, în creștere cu câteva puncte față de votul din octombrie.
Partidul minorității turce (Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți) este pe locul al patrulea cu 13%, iar Partidul Socialist Bulgar (BSP), urmașul direct al Partidului Comunist, a obținut 9%.
„Continuăm schimbarea” și aliatul său, Bulgaria Democrată (DB) acuză GERB că a alimentat și încurajat corupția galopantă, în cei mai bine de zece ani cât s-a aflat la conducerea țării (2009 – aprilie 2021), acuzație evident respinsă de liderul GERB, fostul premier Borisov.
Prezența la vot duminică a fost de 40,6%.
Pentru unii alegători, Borisov, un veteran al politicii bulgare, simbolizează continuitate și perspectiva revenirii la un anumit grad de stabilitate, pe fondul unei inflații în creștere și temerilor provocate de războiul din Ucraina, remarcă analiștii politici. Până acum, blocul reformist al lui Kiril Petkov a exclus orice coaliție cu GERB.
Atât Borisov, cât și Petkov, vor ca Bulgaria, membră NATO, să își mențină poziția pro-Ucraina în conflictul cu Rusia, în pofida legăturilor istorice și culturale strânse ale țării cu Rusia.
În ultimii doi ani, Bulgaria a fost condusă de guverne tehnocrate interimare, numite de președintele Rumen Radev, un independent cunoscut pentru simpatiile sale pro-Moscova.
Unii analiști, citați și de jurnaliștii Europei Libere de la Sofia, sunt de părere că de data aceasta cele două blocuri ar putea crea – împreună – un guvern de tehnocrați, care să treacă bugetul pe 2023, reformele necesare pentru a accesa fondurile UE post-COVID și să pregătească Bulgaria pentru aderarea la euro.
Rezultatele finale oficiale ale alegerilor de duminică sunt așteptate cel târziu joi, 6 aprilie.
Președintele Rumen Radev a promis că va începe rapid discuțiile cu liderii partidelor parlamentare, în vederea formării unei majorități stabile.
Între președintele „rusofil” și tradiția corupției
„Important este că majoritatea în noul parlament, chiar și informată, este clar deținută de partide euro-atlantice și pro-Ucraina”, a declarat recent profesorul universitar de filozofie Stefan Popov pentru redacția de la Sofia a Europei Libere/Libertatea. „ Pentru mine, (...) prioritatea este atitudinea față de Ucraina. Orice altceva poate fi pus pe locul doi”, a mai spus Popov.
Jurista Verzhinia Velcheva, fostă deputată, crede pe de altă parte că numai coaliția condusă de Petkov poate garanta o politică pro-Ucraina, partidul GERB fiind în opinia ei „euro-atlantic mai mult în declarații”.
Ea a reamintit că sub conducerea liderului GERB a fost construit gazoductul„Turkish Stream”, care, potrivit multor observatori, a fost folosit de Rusia pentru a ocoli Ucraina pentru tranzitul gazelor.
Atât Velcheva cât și Popov sunt de acord că noul Parlament trebuie să limiteze prerogativele președintelui pro-rus Rumen Radev, care – profitând în opinia lor de faptul că de luni de zile țara este condusă de un guvern interimar numit de el – a putut ține Bulgaria departe de cele mai recente decizii ale UE de a sprijini cu arme Ucraina.
Pe 21 martie, președintele Radev, fost pilot al forțelor aeriene, a anunțat că Bulgaria nu se alătură statelor UE care s-au angajat să furnizeze Ucrainei cel puțin 1 milion de obuze de artilerie.
„Bulgaria nu sprijină și nu face parte din această inițiativă”, a spus Radev. „Țara noastră va sprijini eforturile diplomatice europene de restabilire a păcii”.
Radev a adăugat că Bulgaria nu va furniza Ucrainei nici avioane de luptă, sisteme de apărare antirachetă sau tancuri, atâta timp cât la Sofia este un guvern interimar.
Corupție
Bulgaria este din nou cotată drept una din cele mai corupte țări din Uniunea Europeană, potrivit clasamentului Transparency International privind percepția corupției.
În cel mai recent clasament TI, dat publicității în ianuarie 2023, Bulgaria se află pe locul 72 cu un indice de 43 de puncte. Pe ultimul loc între țările Uniunii Europene se află Ungaria cu un indice de 42 de puncte.
„Unul dintre motivele pentru care Bulgaria se clasează atât de jos în index-ul corupției este criza politică prelungită”, spune Kalin Slavov, directorul filialei Transparency International Bulgaria.
„În ciuda unui mandat de numai câteva luni al ultimului parlament, au existat proiecte de lege care au încercat să introducă practici similare cu cele din Ungaria sau Rusia”, a mai spus Slavov pentru agenția Novinite.
