Numai că în acest moment Parlamentul de la Sofia este dizolvat, în așteptarea alegerilor generale anticipate din 2 aprilie, al cincilea vot în ultimii doi ani. Iar guvernul interimar, numit de președintele Rumen Radev, cunoscut pentru simpatiile sale pro-ruse, refuză să ofere Ucrainei arme letale.
Pe 21 martie, președintele Radev, fost pilot al forțelor aeriene, a anunțat că Bulgaria nu se alătură statelor UE care s-au angajat să furnizeze Ucrainei cel puțin 1 milion de obuze de artilerie.
„Bulgaria nu sprijină și nu face parte din această inițiativă”, a spus Radev. „Țara noastră va sprijini eforturile diplomatice europene de restabilire a păcii”.
Radev a adăugat că Bulgaria nu va furniza Ucrainei nici avioane de luptă, sisteme de apărare antirachetă sau tancuri, atâta timp cât la Sofia este un guvern interimar.
Radev, împreună cu Dimitar Stoianov, ministrul interimar al Apărării, argumentau recent că Bulgaria nu-și poate permite să trimită în Ucraina tancuri și avioane din epoca sovietică sau sisteme de apărare antiaeriană S-300, pentru că are nevoie de ele pentru propria apărare.
Mulți analiști atrag atenția că argumentul nu este foarte serios și reamintesc de oferta Washington-ului: Statele Unite îndeamnă aliații europeni din NATO să doneze Ucrainei armamentul vechi sovietic, promițând să-l înlocuiască, la prețuri preferențiale, cu arme moderne.
Spre deosebire de Bulgaria, Slovacia și Grecia profită de această ofertă. Avantajele sunt evidente. Pe 22 martie, ministrul slovac al Apărării, Jaroslav Nad, a anunțat că Statele Unite s-au oferit să vândă Slovaciei 12 elicoptere noi Bell AH-1Z Viper la o treime din prețul de piață, după ce Bratislava a trimis în Ucraina, avioanele sale de luptă MiG-29, pe care nu le mai folosea.
Bulgaria ar trebuie să își modernizeze urgent forțele armate, susține Atanas Zaprianov, fost ministru adjunct al Apărării, pentru că mare parte a armamentului de care dispune este învechit și trebuie oricum casat.
„Vă garantez că peste cinci ani se va spune că acest fier vechi este inutil”, a declarat Zaprianov într-un interviu cu redacția bulgară a RFE/RL.
În Parlement, opoziția la orice ajutor militar pentru Ucraina este condusă de Partidul Socialist (BSP) și de partidului de extremă dreapta „Renașterea”. Nici măcar guvernul pro-occidental condus de Kiril Petkov, în funcție între decembrie 2021- iulie 2022, nu a reușit să depășească acest obstacol.
În mai 2022, parlamentul a acceptat doar ca Bulgaria să repare echipamentele militare ucrainene, dar a respins propunerea guvernului să trimită și un pachet de arme Kiev-ului.
În decembrie 2022, fracțiunea pro-occidentală din Parlament a reușit totuși să obțină aprobarea pentru primul pachet de arme pentru Ucraina, deși nu include arme grele. Lista de arme din acel pachet este secretă, dar oficialii guvernamentali au spus că Sofia va trimite în principal arme ușoare și muniție.
Până acum, Bulgaria și Ungaria condusă de premierul Viktor Orban, cunoscut și el pentru opiniile sale pro-Kremlin, sunt singurele două țări din UE care au refuzat cererile ucrainenilor de a livra ajutor militar letal.
Livrări mascate
Pe ascuns, se pare că Bulgaria a ajutat totuși militar Ucraina. Petkov a spus recent că în primele luni după invazia rusă, țara sa a furnizat în secret Ucrainei muniție și motorină.
În iunie anul trecut, Alexandar Mihailov, directorul de atunci al companiei bulgare Kintex, firmă de stat care face comerț cu arme și muniții, a declarat că Bulgaria a trimis 4.200 de tone de arme în Ucraina prin Polonia.
O investigație a redacției bulgare a RFE/RL a scos la lumină că acest ajutor militar ar putea explica parțial o serie de explozii la depozitele de muniție din Bulgaria în ultimii ani, pe fondul suspiciunilor de spionaj rusesc.
Oficial însă, conform Institutului Kiel pentru Economia Mondială din Germania, care urmărește diverse forme de ajutor extern pentru Ucraina, ministerul bulgar al Apărării a furnizat Ucrainei numai căști, veste, truse de prim ajutor, îmbrăcăminte de iarnă și cizme. Asta până în decembrie 2022, când Parlamentul a aprobat prima livrare de arme ușoare.
Greu de crezut, pentru moment, că votul din decembrie indică o schimbare de strategie la Sofia, atâta timp cât Parlamentul este dizolvat, Bulgaria are un guvern interimar iar președintele Rumen Radev, reales pentru un al doilea mandat cu sprijinul socialiștilor, controlează viața politică.
Bulgaria are o industrie de arme înfloritoare, a șasea ca mărime din Europa și este specializată în producerea și modernizarea sistemelor de arme din epoca sovietică. În 2021, producția internă de arme a generat peste 1 miliard de leva (aproape 550 de milioane de dolari), o mare parte din această producție fiind destinată altor țări NATO, precum și statelor din Africa și Asia.
Reuters a raportat în noiembrie 2022 că fabricile de arme din Europa Centrală și de Est au „produs arme, muniții și alte echipamente militare într-un ritm nemaivăzut de la Războiul Rece”.
Oferta Statelor Unite
Pe 6 ianuarie, Washington-ul a anunțat un nou ajutor militar de 682 de milioane de dolari pentru „partenerii și aliații europeni”. Scopul banilor este de a „stimula” donațiile de echipamente militare către Ucraina. Bulgaria ar putea accesa acest fond.
Mai mult, la începutul lunii octombrie 2022, ambasada americană la Sofia a anunțat un program similar, de aproape 40 de milioane de dolari, destinat numai Bulgariei.
În decembrie 2022, la Sofia s-a aflat o delegație americană care a discutat tocmai despre ce arme moderne ar putea oferi Statele Unite, dacă Bulgaria își donează vechile arme sovietice Ucrainei. Era vorba în primul rând de un sistem de apărare antiaeriană S-300.
Surse apropiate dicuțiilor au declarat pentru redacția bulgară a RFE/RL că delegația americană ar fi oferit stimulente financiare de peste 240 de milioane de dolari.
Ministerul bulgar al Apărării nu a răspuns la întrebarea RFE/RL dacă este interesat să participe la ceea ce este cunoscut oficial ca programul de finanțare militară externă (FMF) al Washingtonului. Nici Departamentul de Stat american nu a vrut să comenteze.
Prețedintele Rumen Radev explică refuzul Bulgariei de a exporta arme, prin faptul că Bulgaria, în situația regională „complexă” creată de războiul din Ucraina, nu-și poate permite să-și slăbească apărare. Din contra, aceasta trebuie „extinsă și întărită”, a mai spus Radev.
Dacă Bulgaria ar dona Ucrainei unele dintre sistemele sale de rachete din epoca sovietică, cum ar fi S-300 și S-200, precum și avioanele militare MiG-29 și Su-25 și tancurile T-72, atunci va avea nevoie de înlocuitori, a subliniat președintele.
În aceste condiții, este greu de înțeles de ce autoritățile bulgare par să ignore șansa oferită de Statele Unite de a moderniza forțele armate, spune Atanas Zaprianov, fost ministru adjunct al Apărării.
„Din acest miliard [de dolari, ajutorul militar anunțat în septembrie 2022 de SUA în cadrul FMF], [guvernului bulgar] i se vor da bani să cumpere tot ce vrea”, a declarat Zaprianov pentru RFE/RL.
Dacă Bulgaria ar dona Ucrainei sistemul său S-300, ar primi nu numai finanțare pentru arme mai moderne, ci și protecție pentru spațiul său aerian prin sistemele de rachete Patriot în cadrul misiunii de protecție aeriană a NATO, așa cum cum s-a întâmplat cu Slovacia, a mai spus Zaprianov. Toată lumea are numai de câștigat.
În plus, sistemele vechi S-300 pe care se bazează acum Bulgaria vor fi scose din uz în doi sau trei ani, a spune Zaprianov. Avioanele MiG care i-au mai rămas, 4 sau 5, ar putea fi casate chiar până la sfârșitul acestui an.
