Linkuri accesibilitate

Business as usual: viitorul Europarlament nu va fi foarte diferit de cel actual


Parlamentul European de la Bruxelles

Slăbirea socialiștilor europeni explică reticența lor în a adopta o atitudine mai dură față de derivele PSD-ului în România.

Centrul-dreapta al spectrului politic, tradiționalul PPE, Partidul Popular European, fondat de creștin democrați după al Doilea Război Mondial, este văzut ca având toate șansele să rămână principala formațiune și în viitoarea legislatură europeană, potrivit unei simulări realizate de actualul Parlament European.

Principala noutate ar fi ascensiunea extremei drepte euro-sceptice, care însă nu pare că va fi capabilă să se coalizeze în mod eficace.

În privința partidelor individuale, creștin-democrații germani, partidul Angelei Merkel, coaliția CDU/CSU, ar rămâne principala formațiune, cu cca 29 de locuri, cu puțin înaintea grupării italiene a dreptei extreme Liga a vice prim-ministrului italian Matteo Salvini, parte din coaliția aflată la putere la Roma, care ar obține 27 de locuri.

Ne se prevede așadar o răsturnare a binomului PPE – Socialiști, alianța celor două mari formațiuni care conduc tradițional Parlamentul European și care asigură o politică global centristă.

Cu totul, PPE ar putea avea 183 de locuri din 705, altfel zis 26%, față de 29% acum. Cu 135 de locuri, socialiștii ar coborî la 19%, de la 25% acum, în special datorită pierderii numărului de eurodeputați laburiști în urma Brexitului.

Conservatorii britanici, Tories, nu fac parte din PPE, așa că Brexit nu va afecta numeric principala formațiune.

Asta explică în parte și reticența socialiștilor europeni în a adopta o atitudine mai dură față de derivele PSD-ului în România.

Extrema dreaptă neputincioasă

Câteva grupuri eurosceptice de extrema dreaptă au să urce de la 10% actualmente la 14%, acestea incluzând Liga din Italia, care va câștiga 21 de locuri, AfD din Germania cu 11 eurodeputați (de la doar 1 actualmente) și francezii din formațiunea lui Marine Le Pen care ar putea câștiga șase locuri, urcând la 21 de la 15 actualmente.

Se vor duce, desigur, multe negocieri între data anunțării rezultatelor alegerilor din 26 mai și prima reuniune a Parlamentului din 2 iulie. Nu e sigur, de pildă, cum se vor poziționa polonezii din PiS ai lui Kaczynski, care se opun Comisiei Europene în multe privințe, dar care nu sunt esențialmente anti-europeni.

La fel, nu e deloc clar cu cine se va alia partidul En Marche al lui Emmanuel Macron, prevăzut a câștiga cca 18 locuri. O alianță naturală ar fi cu ALDE al lui Guy Verhofstadt, ceea ce ar ridica ALDE la 93 de locuri, făcând-o să fie a treia formațiune, după PPE și Socialiști. Spre deosebire de Socialiști, care s-au abținut de la a critica PSD-ul lui Dragnea, Guy Verhofstadt a amenințat în mod repetat că ar putea exclude partidul lui Tăriceanu din ALDE.

Fiind mai degrabă centriști, eurodeputații din ALDE s-ar alătura celor din PPE și socialiștilor pentru deciziile majore, coalișția pro-europeană putând astfel să obțină sistematic o majoritate.

Concluzia este astfel că viitorul Parlament European nu va fi esențialmente diferit de cel actual și că anunțata ascensiune strivitoare a euroscepticilor și a extremei drepte va avea efecte limitate, cu atât mai mult cu cât experiența a arătat că aceste grupuri, dincolo de liniile mari ale naționalismului, au cel mai adesea interese și ideologii conflictuale care fac improbabilă o solidă alianță pentru a săpa Europa din interior.

XS
SM
MD
LG