În avertismentul lansat săptămâna aceasta, BM spune că această pierdere va lovi mai ales țările cu venituri joase și medii – printre care se numără și R. Moldova, care este, cum se știe, printre fruntașele globale în ce privește raportul dintre remitențe și PIB. Dar care vor fi efectele acestui proces?
Datele Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie arată că o treime din familiile din Moldova primesc remitenţe, pentru jumătate dintre ele aceste surse financiare constituie peste jumătate din venitul de bază. În mediul rural fiecare a patra gospodărie trăieşte din remitenţe. E vorba, firește, de statistici alcătuite încă înainte de pandemie. Șomajul sau scăderea salariilor pentru migranți, cauzate de criza COVID-19, va pune o și mai mare presiune asupra gospodăriilor care sunt dependente de remitențe, declara recent Lars Johan Lönnback, șeful misiunii Organizației Internaționale pentru Migrație (OIM) în Moldova.
Deocamdată nu există estimări oficiale cu cât anume ar putea scădea volumul remiterilor. Ponderea lor în PIB este de circa 15 la sută. Această pondere a scăzut în ultimii ani, dar R. Moldova încă mai figurează în clasamentele internaţionale printre ţările cele mai dependente de remitenţe raportate la PIB.
Consilierul pentru comunicare al șefului guvernului Vitalie Dragancea ne-a spus că Ministerul Finanţelor atunci când a anticipat o reducere a PIB-ului până la minus 3 la sută an acest an a ţinut cont atât de reducerea exporturilor şi a importurilor care menţin actualul model economic bazat pe consum, cât şi de reducerea remitențelor.
Nu ştim în ce punct al epidemiei suntem şi ce efecte vor da primele relaxări
„Sunt procese destul de profunde matematice şi remitenţele acolo sunt o cotă mică. Se vor reduce ele până la 20 la sută sau mai mult e greu de spus, pentru că noi nici măcar nu ştim în ce punct al epidemiei suntem şi ce efecte vor da primele relaxări, mă refer şi la relaxările care o să fie puse în aplicare în statele din UE. ”
Dragancea spune că reducerea remitenţelor va afecta în mod firesc bunăstarea unui număr mare de familii care sunt dependente de aceste resurse sau beneficiază de ele. Iar soluţia guvernului, care ţinteşte inclusiv migranţii care vor ajunge în şomaj peste hotare şi vor reveni în ţară, este deschiderea mai multor locuri de muncă prin proiectele de infrastructură:
„În bugetul rectificat care s-a aflat azi în Parlament compartimentul de investiţii în infrastructură a fost păstrat în totalitate. Guvernul este pregătit să investească anul acesta în infrastructură circa 5 miliarde de lei, dacă nu greşesc. Noi nu avem capacitatea să realizăm atâtea lucrări de fapt. Şi sperăm că lansarea acestor şantiere va deschide un număr destul de mare de oportunităţi de angajare şi atunci o parte din cei care au revenit din afară şi cu adevărat vor să-şi câştige bucata de pâine o să găsească lucru.”
Coordonatorul de programe la Oficiul Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie Ghenadie Creţu anticipa la o recentă dezbatere că numărul celor care vor reveni în ţară după faza acută a pandemiei va fi de ordinul miilor şi că aceştia cel mai probabil nu vor putea fi absorbiţi de piaţa muncii din R. Moldova. Iată de ce acum se discută cu donatorii programe de redresare timpurie, dar şi de reintegrare a migranţilor reveniţi de peste hotare. Ghenadie Creţu mai spunea că diminuarea remitenţelor ar putea avea efecte dramatice:
„Ar împinge multe segmente sociale sub pragul sărăciei. Dar remitenţele au şi alt rol, ele alimentează capacitatea de cumpărare. Mediul de afaceri contează pe acele fluxuri. Consumul în sine este finanţat de remitenţe. Ce se va întâmpla dacă capacitatea de cumpărare a familiilor va scădea? O parte din remitenţe finanţează sectorul imobiliar. Iar sectorul imobiliar şi de construcţii era, până recent, unul din motoarele economiei R. Moldova.”
Expertul Mihai Mogîldea de la Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) estima într-o recentă analiză că scăderea remitenţelor în acest an ar putea depăşi cota istorică din 2009, când în contextul crizei economice globale, volumul remiterilor s-a diminuat cu peste 36 la sută.
Potrivit expertului, geografia migraţiei şi a remiterilor se va schimba cel mai probabil în virtutea noilor împrejurări. Statele care înainte de criză erau principalele destinaţii pentru muncitorii moldoveni, cum ar fi Rusia sau Italia, ar putea pierde din atractivitate întrucât vor avea dificultăţi economice.
Expertul Mihai Mogîldea concluzionează că o eventuala restabilire a parametrilor de până la pandemie va depinde de viteza refacerii economiei mondiale.
