Premierul Pavel Filip, în ipostaza de președinte al fracțiunii parlamentare a PDM, declară în cel mai recent interviu acordat portalului Tribuna că „dacă vor avea loc alegeri parlamentare anticipate, ele trebuie să se desfășoare așa cum au votat cetățenii țării la referendumul consultativ din 24 februarie, adică să fie aleși 61 de deputați, nu 101”.
Filip, care este a doua persoană în ierarhia Partidului Democrat, cel puțin așa rezultă din ordinea în care apar fruntașii PDM pe pagina oficială a partidului, subliniază că „aproximativ două treimi din alegători s-au pronunțat la referendum pentru reducerea numărului de parlamentari”.
În ce context lansează Pavel Filip teza despre necesitatea de a ține cont de voința poporului chiar acum, la designarea viitorului Legislativ? Fruntașul democraților spune că guvernarea pe care o reprezintă demult a identificat lista de priorități economice și sociale ce rezultă din problemele cotidiene și le recomandă tuturor fracțiunilor parlamentare să le scoată în față atunci când negociază formarea unei majorități, în loc să irosească timpul în discuții părtinitoare, spune în termeni evazivi Filip.
Și deputatul democrat Sergiu Sîrbu preia pledoaria superiorului său de fracțiune parlamentară într-o postare pe Facebook, atribuindu-i chiar valență imperativă. Sîrbu opinează că nu ar fi o problemă ca noii legiuitori să voteze reducerea numărului de deputați, dar mai curând că se vor împotmoli când vor intra în discuții despre retragerea mandatului de deputat.
Solicitat să ne ofere niște comentarii mai amănunțite, deputatul mi-a răspuns într-un mesaj privat că nu a sosit încă momentul. Nici premierul Filip, deocamdată, nu a dat curs invitației să deschidă parantezele, dacă tot a abordat subiectul.
Între timp, am căutat să aflu ce crede Iurie Ciocan, membru al CEC, despre noul imperativ anunțat de partidul care exercită guvernarea până va intra în pâine Legislativul ales în urmă cu șase săptămâni:
„Rezultatele, chiar și confirmare de către Curtea Constituțională a unui referendum consultativ poartă un caracter de opinie publică, deci pentru viitorii legiuitori, care pot să-și întemeieze inițiativele legislative, inclusiv de modificare a Constituției, pe rezultatele acestui referendum. Asta înseamnă că rezultatele acestui referendum nu produc efecte imediate juridice.”
L-am întrebat și pe fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, cât de grabnic pot fi puse în aplicare rezultatele referendumului privind reducerea numărului de membri ai Parlamentului și retragerea mandatului de deputat.
„Există o procedură de modificare a Constituției, care, în cele mai optimiste pronosticuri, durează cam un an de zile, în plus este necesar să ai o majoritate parlamentară capabilă să suporte o modificare de Constituție. Îmi vine foarte complicat să înțeleg cum ar putea viitorul scrutin, un eventual viitor scrutin să se petreacă în condițiile date, doar dacă Parlamentul va fi dizolvat peste trei ani de zile – și asta nu este exclus –, atunci lucrul acesta este posibil, dar cu foarte multe condiționalități.
Problema este cât ar dura această procedură. În mod normal, urmează să fie elaborat un proiect de modificare a Constituției, acest proiect urmează a fi înregistrat în Parlament, deocamdată lucrul acesta nu este posibil deoarece Parlamentul nu este funcțional, că nu este ales Biroul Permanent. Mai apoi, acest proiect urmează a fi expediat Curții Constituționale, Curtea are la dispoziție jumătate de an ca să dea un aviz, mai apoi, jumătate de an Parlamentul este împiedicat să-l examineze. Există foarte multe detalii, nu cred că o discuție simplistă este potrivită la un asemenea subiect, cred că ar fi chiar necesar să fie o discuție publică mai largă, să vedem în ce măsură, chiar dacă poporul a votat, este potrivită această idee. Mi se pare că contextul politic în care azi, acum se află Parlamentul și forțele politice, nu știu dacă este cel mai propice pentru a iniția asemenea discuții.”
Chiar dacă aceste imperativ anunțat de liderul fracțiunii parlamentare a democraților seamănă cumva cu împărțitul pieii ursului care se mai plimbă încă în pădure, totuși nu e de neglijat acest semnal, pentru că – lucru știut – democrații nu fac nimic gratuit.
