Gheorghe Cojocaru: „Alegerile parlamentare încheiate duminica trecută vor rămâne în istorie ca primele alegeri la care s-au prezentat mai puțin de jumătate din cetățenii cu drept de vot. Cu toate îndemnurile de a ieși la vot, dacă statisticile sunt corecte, mai mult de jumătate din electorat a preferat să stea acasă, în localitățile din Republica Moldova sau în afară, stabilind un anti-record de absenteism electoral.”
Europa Liberă: Am văzut diverse tălmăciri. Tinerii, mai cu seamă, s-au supărat că li s-a reproșat că nu ar fi ieșit masiv, ei spunând că, de fapt, e vorba de categoria cea mai absentă în general din cauza exodului etc., Dvs. cum explicați această cotă de absenteism?
Gheorghe Cojocaru: „Date fiind proporțiile absenteismului, atestate în statistici, se poate vorbi, într-adevăr, de un fenomen electoral fără precedent în Republica Moldova. Se poate bănui că la originile acestui fenomen stau, în cazul unora, indiferența sau neîncrederea în clasa politică actuală, refuzul de a intra în contact cu politicul, ignorarea și neparticiparea deliberată, în cazul altora. Mai ales că imaginea pe care o are omul simplu despre clasa politică este una cu totul și cu totul negativă.
Indiferent însă de motivele lipsei în fața urnelor de vot, acest fenomen nemaiîntâlnit al absenteismului ar trebui citit ca un avertisment în adresa clasei politice și a relației sale cu societatea. Alienarea societății, ca o consecință a deziluziei față de sfera politicului, atestă prezența unor mutații în comportamentul colectiv, care se vor aprofunda sau subția în funcție de evoluțiile ulterioare.”
Europa Liberă: Vom vedea cum va reacționa următorul Parlament la acest semnal. Până acolo, ce putem vorbi despre surprizele scrutinului din 24 februarie?
Gheorghe Cojocaru: „Intrarea în Parlament a partidului lui Ilan Șor, primarul de Orhei certat cu legea, și în circumscripția națională, și în două circumscripții uninominale, este principala surpriză a acestor alegeri. O surpriză dezagreabilă, mai ales pentru socialiștii președintelui Dodon și Partidul Comuniștilor, de la care, mai curând, s-au scurs voturile spre formațiunea proaspătă și extrem de vocală a lui Șor, care va face, după cum a promis, viața ca la Monaco în satele care i-au dat votul.
Cele mai palpitante surprize ar putea să urmeze abia acum, după validarea rezultatelor alegerilor...
Apoi, la același capitol al surprizelor ar trebui inclus și votul consistent pe care alegătorii l-au dat în favoarea celor două subiecte abordate la referendum, dovedind prin aceasta că pot face diferența în mod propriu, indiferent de sugestiile partidelor politice. Cele mai palpitante surprize ar putea să urmeze abia acum, după validarea rezultatelor alegerilor, când se va proceda la formarea unei majorități parlamentare.”
Europa Liberă: Treizeci și șapte de mii de locuitori ai regiunii transnistrene a Republicii Moldova s-au mobilizat pentru a da votul, participare peste cotele înregistrate anterior, s-a văzut că au fost aduși organizat cu autobuzele. Ce rol a avut acest contingent în balanța votului per ansamblu, încotro a înclinat-o?
Gheorghe Cojocaru: „Bine organizați, aproape ca în epoca sovietică, cetățenii din stânga Nistrului au dat „o mână de ajutor”, atât cât au putut, și nu gratuit, unor partide de la Chișinău, constatându-se în acest sens două lucruri. Dacă pe lista partidelor votul transnistrenilor a fost absorbit preponderent de socialiști, în cele două circumscripții uninominale alocate zonei de peste Nistru s-a votat pentru doi candidați independenți, care, după cum se susține, ar gravita în jurul Partidului Democrat. Astfel, cu o abordare solomonică de-a dreptul, „șerifii de la Tiraspol” au făcut parte bună tuturor și, este de presupus, nu în ultimul rând, și lor înșiși.
