Linkuri accesibilitate

Căldura și lumina „Periniței” de la București


Dansul popular „Perinița”. „Cultura Moldovei”, 6 Septembrie 1964.
Dansul popular „Perinița”. „Cultura Moldovei”, 6 Septembrie 1964.

După un turneu de trei săptămâni prin Moscova, Leningrad, Kiev și Cernăuți, la început de septembrie 1964 ansamblul folcloric „Perinița” din România a ajuns și la Chișinău, unde era așteptat cu mare emoție.

Misiunea oficială a „Periniței” era să transmită de pe scenele sovietice „un mesaj de frățească prietenie”, cu prilejul celei de-a 20 aniversări de la „eliberarea” poporului român.

Ansamblul număra peste 250 de membri. Repertoriul corului înscria peste 500 de piese, iar cel coregrafic – peste 50 de dansuri, multe dintre care i-au adus ansamblului succese de răsunet mondial.

Timp de două zile cât a poposit pe plaiurile „Moldovei sovietice”, ansamblul a dat câteva concerte de neuitat. Chișinăuienii au ovaționat-o pe talentata artistă Ștefania Rareș, pe Valentin Loghin, Ion Stoian ș.a. „Ciocârlia” lui Ciprian Porumbescu, în interpretarea conducătorului orchestrei Ionel Budișteanu, a fost urmărită cu respirația oprită. Dansurile populare ale „Periniței” au emoționat și încântat publicul local.

Dansul popular „Călușarii”. „Cultura Moldovei”, 17 Septembrie 1964.
Dansul popular „Călușarii”. „Cultura Moldovei”, 17 Septembrie 1964.

Vrăjit de frumusețea jocului românesc, marele dansator Spiridon Mocanu observa că „ansamblul este perfect unitar, un diamant în care toate fațetele strălucesc, radiind căldură și lumină”.

La Chișinău, spectacolele „Periniței” aveau o altă rezonanță decât la Moscova sau Leningrad.

  • 16x9 Image

    Gheorghe Cojocaru

    Istoric, directorul Institutului de Istorie al Academiei de Științe a Moldovei,  din 1998, comenator politic la radio Europa Liberă. Autorul volumului „Cominternul și originile moldovenismului”(Chișinău, 2009), bazat pe documente inedite despre rădăcinile sovietice ale „moldovenismului”.

Previous Next

XS
SM
MD
LG