Aleksandr Lukașenko, conducătorul autoritar al Belarusului, le întinde o capcană celor care au fugit în străinătate pentru a scăpa de represiune, , spun oponenții liderului de la Minsk.
Ambasadele Belarusului nu vor mai elibera sau reînnoi pașapoarte cetățenilor care locuiesc în străinătate, potrivit unui nou edict al lui Lukașenko publicat pe 4 septembrie. Dacă au nevoie de document, belarușii vor trebui să se întoarcă acasă.
Criticii se tem că forțele de securitate din Belarus îi vor aștepta la graniță. Se estimează că aproximativ 300 de mii de belaruși au părăsit țara după luna august 2020, când Lukașenko a fost declarat președinte pentru un al șaselea mandat de cinci ani, după niște alegeri considerate de mulți trucate.
Rezultatul votului a declanșat un val de proteste zdrobite de forțele de securitate ale lui Lukașenka. Sute de protestatari au fost arestați, mulți au fost torturați și mulți au murit în timpul represiunilor. Liderii opoziției au fost arestați, mulți fiind condamnați la ani de închisoare. Alții au fugit. Occidentul a refuzat să-l recunoască pe Lukașenko drept președinte legitim al Belarusului.
Gruparea belarusă pentru drepturile omului Viasna spune că peste 1500 de persoane sunt, în prezent, închise în Belarus ca prizonieri politici.
Lidera opoziției, Sviatlana Țihanovskaia, care a fugit în Lituania după ce a candidat împotriva lui Lukașenko la alegerile din 2020 - și, spun mulți , l-a învins -, i-a avertizat pe belaruși, declarând pentru Associated Press pe 4 septembrie că „chiar dacă îți expiră pașaportul, nu ar trebui să te întorci în țara ta de origine dacă riști persecuția.”
Noile restricții apar pe fondul a ceea ce oponenții și activiștii spun că sunt eforturi intense ale regimului Lukașenko de a-i aresta pe oponenții săi. Numărul belarușilor care au locuit în străinătate, au revenit acasă și au fost trimiși dincolo de gratii a crescut anul acesta. Activiștii prevăd că această ultimă decizie ar putea face ca și mai mulți belaruși să solicite fie azil, fie pașapoarte noi în țările în care își au reședința sau chiar să opteze pentru un „nou pașaport național”, recent prezentat de opoziția belarusă exilată, dar încă nerecunoscut la nivel internațional.
Decretul lui Lukașenko a fost condamnat de îndată de mai toată lumea.
„Anunțul despre planurile de reținere a serviciilor de pașapoarte pentru belarușii care locuiesc în străinătate este o altă măsură represivă pentru a-i controla și restricționa”, a declarat U.S. Ambasada din Belarus pe X, cunoscut anterior ca Twitter.
„Această ultimă mișcare draconică a guvernului belarus pare să fie o răzbunare împotriva emigranților care-l critică”, este de părere Anastasiia Kruope, cercetător asistent pentru Europa și Asia Centrală la Human Rights Watch (HRW). „Cei obligați să revină în țară pentru a obține documente esențiale vor fi expuși riscului de arestare și urmărire politică”.
Belarușii, într-o „poziție periculoasă”
Conform decretului lui Lukașenko, un pașaport belarus poate fi reînnoit acum doar dacă titularul este înregistrat ca rezident în Belarus. Până acum, expatriații belaruși au putut obține pașapoarte noi la misiunile diplomatice ale țării în străinătate.
„Anularea serviciilor consulare plasează acum belarușii exilați într-o poziție precară. Dacă nu se întorc în Belarus pentru a reînnoi pașapoartele expirate, aceștia s-ar putea găsi fără documentul de identificare principal și nu pot accesa o gamă largă de servicii esențiale în țările lor actuale de reședință. ”, a scris Hanna Liubokova, fellow nerezident la Consiliul Atlantic. „Cu toate acestea, revenirea în Belarus ar putea duce la arestarea și urmărirea penală în legătură cu implicarea lor anterioară în protestele anti-regim”.
De exemplu, un belarus aflat în străinătate care dorește să vândă proprietățile de acasă printr-o terță persoană trebuie să acorde împuternicire, dar acest lucru se poate face numai de pe teritoriul Belarusului, spune Krisțina Rihter, consilier juridic al Sviatlanei Țihanovskaia, pentru Serviciul Belarus al RFE/RL.
„Același lucru este valabil și pentru legalizarea și înregistrarea oficială a contractelor legate de bunuri imobiliare și vehicule”, a spus ea.
Nu se știe sigur câți belaruși au fugit din țară de la alegerile prezidențiale afectate din 2020. Cercetările efectuate de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei indică faptul că până la 500 000 de belaruși s-ar fi putut stabilit în străinătate până acum.
Minsk îi reprimă pe belarușii repatriați
Aproximativ 100 de belaruși care trăiau ca expatriați au fost arestați până acum în acest an la revenirea în Belarus, potrivit organizației Viasna, care a fost desemnată drept „extremistă” de guvernul lui Lukașenko în august.
„Cifrele sunt aproximative, pentru că aflăm, de obicei, despre cazurile de detenție în masă, așa cum a fost cazul în iunie, când au fost reținute aproximativ 40 de persoane. Sau aflăm despre cazuri de detenție legate de dosare penale", a declarat Sviatlana Golovneva, un avocat din Viasna. Current Time, rețeaua în limba rusă condusă de RFE/RL în cooperare cu VOA.
Veranika Kazak a fost reținută de forțele de securitate din Belarus pe 25 august, după ce s-a întors din Italia, unde locuia de câțiva ani, a informat Current Time. La sosire, ea a fost citată de poliția din Minsk pentru a fi interogată cu privire la comentariile pe care le-a postat pe rețelele de socializare. Locul ei de detenție nu este cunoscut. După cum spun cei de la Viasna, împotriva lui Kazak a fost deschis un dosar penal in rem.
Belarusii care se întorc se confruntă cu un control mai mare la graniță de mai bine de trei luni, spun activiștii. Oficialii de securitate le verifică adesea telefoanele mobile sau îi întreabă dacă au participat la vreunul dintre protestele post-electorale din 2020 și le cer chiar opinia cu privire la agresiunea rusă din Ucraina.
Rusia a folosit Belarusul ca rampă de lansare pentru invazia sa pe scară largă a Ucrainei în februarie 2022. Mulți dintre cei 30 de mii de soldați ruși staționați în Belarus s-au revărsat peste graniță în Ucraina.
Uși închise pe drumul spre casă
A ajunge acasă pentru mulți belaruși nu este neapărat o sarcină simplă.
Zborurile între destinațiile europene și Belarus au fost sever restricționate de când Uniunea Europeană a impus interdicții de survol și aeroport, după ce Belarus a invocat o amenințare cu bombă pentru a redirecționa un zbor internațional în care se afla bloggerul disident Raman Pratasevici și prietena lui în mai 2021.
Pentru cei care doresc să revină acasă, opțiunile s-au redus, de asemenea, după ce țările care se învecinează cu Belarusul, care nu are ieșire la mare, au închis punctele de trecere a frontierei pe fondul crizei migranților și de securitate în curs, împreună cu alte surse de tensiune cu Minsk.
Polonia a închis toate punctele de trecere a frontierei cu Belarus, cu excepția unuia, în acest an, după întemnițarea unui jurnalist de origine poloneză și expulzările diplomaților polonezi. Lituania a închis două din șase puncte de trecere a frontierei.
„Ceva se va întâmpla”: Mercenarii Wagner antrenează soldați belaruși la granița cu Polonia
Pe 28 august, Polonia și toate cele trei state baltice au promis că își vor închide integral granițele cu Belarus în cazul oricărui „incident critic” care implică mercenari din grupul rus Wagner, a declarat ministrul polonez de interne Mariusz Kaminski.
Membrii UE și NATO, Letonia, Lituania și Polonia, care au fiecare graniță cu Belarus, sunt tot mai îngrijorate de securitatea frontierei, de când sute de mercenari Wagner întăriți au ajuns în Belarus la invitația lui Lukașenka în urma unei revolte eșuate în Rusia.
Acești vecini au observat, de asemenea, o creștere a numărului de migranți, în principal din Africa și Orientul Mijlociu, care încearcă să treacă granița în ultimele luni și acuză Belarus că le încurajează tranzitul, o afirmație pe care Minskul o respinge. Criza de la granița de est a UE cu Belarus s-a atenuat de când Minsk a intensificat zborurile din destinații non-europene în 2021, ca parte a ceea ce oficialii occidentali consideră că este transformarea migranților din țări-terțe în arme împotriva țărilor europene de către Lukașenko.
În februarie, guvernul lui Lukașenka a înființat o comisie chipurile pentru a-i „ajuta” pe belarușii care ezită să revină acasă. Comisia se oferă să le ofere informații practice, inclusiv dacă îi așteaptă acasă mandate de arestare.
Criticii se tem că comisia este doar un alt instrument pentru localizarea oponenților lui Lukashenka - ceva la care el însuși a părut să facă aluzie în comentariile din 6 februarie, când a fost anunțat înființarea noul organism. „Ar trebui să ne uităm nu numai la așa-zisa opoziție din exil. Mai pot fi și alții. Ei știu prea bine că oricum îi vom găsi. Cineva se va adresa comisiei. Acolo se va afla totul", a spus Lukașenko.
În cazul belarușilor care se tem să nu fie arestați, o parte a opoziției organizate din străinătate speră că vor opta pentru versiunea lor a aceluiași document. Membrii opoziției belaruse autoexilate au prezentat la 6 august un „nou pașaport național” alternativ. Valer Kavaleuski, din partea grupului Guvernului interimar unit al Belarusului, a declarat în cadrul unei conferințe de la Varșovia că sunt în curs de desfășurare discuții cu Uniunea Europeană pentru a obține recunoașterea pașaportului.
Nu este clar dacă comunitatea internațională sau belarușii vor opta pentru acest lucru. Cu toate acestea, mulți analiști prevăd o creștere a numărului de belaruși care fie solicită azil în străinătate, fie cer cetățenia în țările străine în care locuiesc acum.
