Raportul ILGA Europe în capitolul referitor la Moldova constată că, deşi în 2019 comunitatea LGBT a fost ţinta limbajului urii şi a unor ştiri false, defăimătoare, dreptul la libera întrunirea i-a fost în mare parte respectat.
Marşul solidarităţii din luna mai anul trecut a decurs fără incidente, în pofida unor contramanifestații organizate de grupuri religioase. În premieră, un deputat şi anume Dumitru Alaiba a participat la marşul comunităţii LGBT. Iar, în paralel, a avut loc un festival în sprijinul familiei tradiţionale organizat de preşedintele Igor Dodon, se menţionează în raport.
Autorii amintesc despre cazul avocatei Doina Ioana Străisteanu a cărei maşină a fost incendiată în mai 2019. Se precizează că avocata a fost hărţuită şi amenințată cu moartea în trecut pentru activitatea ei de apărare în instanţă a persoanelor LGBT. Raportul mai include un caz în care un poliţist a înscenat o întâlnire falsă cu trei bărbaţi gay, pa care i-a percheziţionat şi interogat şi le-a ţinut o lecţie de morală. Ofiţerul a cerut bani de la bărbați în schimbul eliberării lor. Cazul se află la Procuratură.
Datele Centrului GenderDoc-M, organizaţie moldoveană care apără drepturile comunităţii LGBT, arată că discursul de ură şi hărţuirea în instituţiile de învățământ sau în propria familiei sunt cele mai dese forme de discriminare a persoanelor LGBT din Moldova. Organizaţia a publicat astăzi un sondaj despre percepţiile faţă de minorităţile sexuale ale locuitorilor capitalei cu vârste cuprinse între 25 şi 45 de ani. Mai mult de jumătate dintre respondenţi au atitudini negative faţă de această comunitate. Cota acestora e mult sub cea invocată de unele feţe bisericești sau politicieni care declară cu diverse ocazii că marea majoritate a populaţiei ar respinge homosexualitatea, spune Angela Frolov, coordonatoare de program în cadrul Centrului GenderDoc-M. Ea spune că atitudinile negative s-ar datora întâi de toate necunoaşterii:
„Când nu cunoşti, când nu ştii despre ce este vorba şi când mai auzi de la persoane cu autoritate doar lucruri negative în adresa unui grup, evident că trăieşti cu această frică şi ai acest sentiment negativ faţă de un grup întreg.”
Datele sondajului arată că respondenţii care spun că cunosc persoane LGBT, au, în general, o atitudine pozitivă faţă de această comunitate. Cota celor cu atitudini pozitive rămâne încă mică de doar 7 la sută. Iar trei din zece respondenţi au atitudini neutre faţă de minorităţile sexuale.
Anastasia Danilova directoarea executivă a Centrului GenderDoc-M constată că comunitatea LGBT este în continuare printre cele mai discriminate în societate. Totuşi percepţiile oamenilor se schimbă de la an la an. Dovadă fiind şi numărul în creştere a participanţilor la marşul solidarităţii organizat anual în sprijinul drepturilor comunităţii LGBT.
La capitolele percepţia faţă de comunitatea LGBT şi respectarea drepturilor acestor persoane Moldova nu stă chiar prost, comparată cu statele din regiune, spune Angela Frolov:
„Dacă vorbim despre ţările post-sovietice Moldova este pe primele locuri în afară de ţările baltice. Comparând cu Ucraina, Rusia, Uzbekistan, Georgia, în Moldova şi la nivel legislativ şi la nivel de atitudini sociale situaţia e mai pozitivă. Iar dacă e să vorbim despre România, atunci România e mai înainte pentru că acolo acum se discută şi la nivel de CEDO posibilitatea de a încheia parteneriate pentru persoanele LGBT. România este mai avansată în acest sens.”
Sondajul publicat azi de Centrul GenderDoc-M a fost realizat doar în Chişinău din considerente financiare. Datele diferă mult de cele constatate în alte măsurări sociologice realizate la nivel naţional în anii trecuţi. De exemplu, un sondaj al Pew Research Center realizat în 2017, arăta că 92 la sută dintre moldoveni consideră că homosexualitatea nu ar trebui acceptată de societate. În rândul tinerilor procentul era de 88 la sută. Un alt sondaj realizat în 2016 de CBS-Axa constata că homosexualitatea este respinsă de 87 la sută dintre respondenţi, faţă de 55 la sută cât arată proaspătul sondaj.
