Linkuri accesibilitate

Casa Albă avertizează: Rusia poate ataca Ucraina în „orice zi”, inclusiv în perioada Jocurilor Olimpice


Unități de rachete S-400 în timpul unui exercițiu militar comun Rusia-Belarus, 9 februarie 2022
Unități de rachete S-400 în timpul unui exercițiu militar comun Rusia-Belarus, 9 februarie 2022

O operațiune militară de amploare a Rusiei împotriva Ucrainei ar putea începe „în orice zi”, chiar înainte de încheierea Jocurilor Olimpice de iarnă, a declarat consilierul pentru securitate națională a Casei Albe, Jake Sullivan, pe 11 februarie, îndemnând cetățenii americani să părăsească Ucraina în 48 de ore.

Rusia a adunat deja suficiente forțe la graniță pentru a declanșa o operațiune militară majoră, a spus Sullivan, adăugând că, dacă va avea loc o ofensivă rusească asupra Ucrainei, „este posibil să înceapă cu bombardamente aeriene și atacuri cu rachete care, evident, ar putea ucide civili”.

Sullivan a spus că un astfel de atac aerian ar face mai complicată părăsirea Ucrainei și, prin urmare, orice american aflat încă pe teritoriul ucrainean „ar trebui să plece cât mai curând posibil și, în orice caz, în următoarele 24 până la 48 de ore”.

Reluând o declarație făcută ceva mai devreme de secretarului de stat american Anthony Blinken, consilierul pentru securitatea națională al Statelor Unite a spus că serviciile de informații americane consideră acum că președintele rus Vladimir Putin ar putea ordona o invazie înainte de sfârșitul Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, de pe 20 februarie. El a mai spus că este posibil un atac rapid asupra capitalei ucrainene, Kiev.

Consilierul pentru securitate națională a Casei Albe, Jake Sullivan
Consilierul pentru securitate națională a Casei Albe, Jake Sullivan

Rămâne neclar, a spus Sullivan, dacă Putin a dat deja vreun ordin de invazie. Până acum, Rusia a negat că intenționează să invadeze Ucraina.

Președintele american Joe Biden a purtat convorbiri prin videoconferință cu liderii țărilor din NATO, cerând unitate între aliați în fața unei situații care se agravează.

Washingtonul a mai anunțat că Biden a ordonat desfășurarea a încă 3 000 de soldați americani în membra NATO, Polonia, care se învecinează cu Ucraina.

Într-o declarație a Pentagonului din 11 februarie s spune că militarii ar trebui să fie la destinație până „la începutul săptămânii viitoare”, alăturându-se altor aproximativ 1 700 care au sosit în Polonia la începutul lunii.

De asemenea, Statele Unite au început pe 8 februarie să transfere trupe în România. Pentagonul a spus că 1 000 de militari urmau să fie trimiși în România din Germania.

La sfârșitul zilei de 11 februarie, Kremlinul a declarat că președintele rus Vladimir Putin va purta convorbiri telefonice cu Biden și cu președintele francez Emmanuel Macron pe 12 februarie, într-o rundă diplomatică fulger, pe fondul temerilor tot mai mari în legătură cu o posibilă operațiune militară rusă.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că inițiativa convorbirii între Putin și Biden a venit de la Washington. Cei doi lideri au vorbit ultima dată la telefon în decembrie. Convorbirea cu Macron urmează să aibă loc la câteva zile după ce președinții rus și francez s-au întâlnit la Moscova pentru mai bine de cinci ore de discuții.

Ministerul rus de Externe a declarat că nu a primit „nicio reacție de fond” din partea Uniunii Europene și NATO cu privire la cererile ruse de garanții pentru securitatea europeană. Rusia cere între altele un angajament juridic că NATO nu va accepta în rândurile sale Ucraina și alte state foste sovietice, că alianța nu va desfășura arme pe teritoriul lor și că își va retrage forțele din țări membre din Europa de Est.

Occidentul a spus că principalele cereri ale Moscovei sunt inacceptabile, UE și NATO oferind săptămâna aceasta asemenea răspunsuri comune, în care precizează că țările membre au fost de acord să vorbească pe o singură voce.

„Un astfel de pas nu poate fi văzut ca altceva decât un semn de impolitețe diplomatică și lipsă de respect pentru cererea noastră”, a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zakharova, într-un răspuns la întrebarea unui reporter în timpul unei conferințe de presă din 11 februarie.

Ministrul rus al apărării, Serghei Şoigu, a declarat însă că Rusia va răspunde în „viitorul cel mai apropiat” contrapropunerilor privind securitatea europeană făcute de Statele Unite şi NATO.

Șoigu a făcut remarcile după discuții cu ministrul britanic al apărării, Ben Wallace, care a sosit în capitala Rusiei pe 11 februarie.

Șoigu a îndemnat Occidentul să înceteze furnizarea de arme Ucrainei și a spus, citat de Interfax, că nu Rusia este de vină pentru creșterea tensiunilor din Europa.

Wallace a descris discuțiile sale cu Șoigu drept constructive și sincere. El a spus că a luat în serios asigurările rusești că Moscova nu va invada Ucraina, dar că dorește să vadă acțiuni de confirmare.

Într-o conferință de presă de la Melbourne, pe 11 februarie, secretarul de stat american a spus că Rusia continuă escaladarea situației.

„Așa cum am mai spus, suntem într-o fereastră în care o invazie ar putea începe în orice moment, inclusiv în timpul Jocurilor Olimpice”, a spus Antony Blinken. El a precizat că Washingtonul continuă să își „retragă” personalul ambasadei de la Kiev. Departamentul de Stat a adresat un apel către cetățenii americani din Ucraina să părăsească țara imediat.

Rusia respinge acuzațiile occidentale despre faptul că ar plănui o invazie. Dar, în afară de masarea de trupe la granița sa cu Ucraina, organizează începând din 10 februarie și exerciții militare în Belarus, cu participarea a aproximativ 30 000 de militari, manevre pe care Occidentul le-a numit provocatoare.

Jocurile Olimpice de iarnă au loc la Beijing până pe 20 februarie. În mod tradițional, deși nu întotdeauna, țările aderă la un armistițiu pentru a opri toate ostilitățile pe perioada Jocurilor.

  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG