Linkuri accesibilitate

Cazul expulzării profesorilor turci: audieri cu ușile închise și prea puține răspunsuri


La protestul împotriva extrădării profesorilor turci

De-a lungul anilor, autorităților statului li s-a reproșat în repetate rânduri că ar abuza de dreptul care îl oferă legea privind secretul de stat.

Expulzarea, anul trecut, în septembrie, a șapte profesori turci din Republica Moldova, pe motiv că ar reprezenta un pericol pentru securitatea națională, a provocat la vremea sa critici și proteste de stradă. Anul acesta, la începutul lunii iunie, Curtea Europeană a decis că Republica Moldova a încălcat drepturile celor șapte cetățeni turci, deportându-i în Turcia. Noua majoritate parlamentară a organizat audieri pe această temă, miercuri, în cadrul Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, audieri care s-au desfășurat însă cu ușile închise și care, se pare, au adus puține clarificări, dar au ridicat și mai multe semne de întrebare. Cel puțin asta se deduce din puținele declarații publice făcute după audieri. O „discreție” justificată?

Președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Chiril Moțpan, deputat din partea PPDA, ne-a declarat că în cadrul audierilor, legiuitorii „nu au obținut toate răspunsurile la întrebările pe care le-au adresat” și că și-ar fi dorit ca discuțiile să fi fost „mai sincere și mai constructive”, inclusiv declarațiile din partea funcționarilor sau foștilor funcționari care au fost audiați astăzi.

Între altele, au fost invitați în comisie ex-directorul Serviciului de Informații și Securitate, Vasile Botnari, și directoarea Biroului pentru Migrație și Azil, Olga Poalelungi. Era justificată audierea acestora cu ușile închise? Deputatul Chiril Moțpan spune că da:

Chiril Moțpan
Chiril Moțpan

„Au fost audiate un șir de rapoarte cu parafa secret. Au avut acces în sală doar cei care au dreptul de a cunoaște documentele secrete. În al doilea rând, la audieri au fost invitate un șir de persoane din cadrul Serviciului de Informații și Securitate, persoane criptate, a căror identitate nu poate fi dezvăluită.

Din punctul meu de vedere, ceea ce s-a întâmplat anul trecut, în septembrie, a fost o decizie arbitrară, dar trebuie să analizăm foarte atent toate informațiile acumulate în cadrul acestor audieri, să vedem în ce măsură au fost întemeiate acțiunile SIS-ului și ale Biroului de Migrație și Azil. Am vrut să aflăm și cine a dat ordine de acest gen, dacă au existat ordine în scris sau doar verbale. Sunt mai multe lucruri pe care urma să le aflăm și încă trebuie să mai solicităm niște informații”.

Chiril Moțpan a mai precizat că membrii Comisiei pentru securitate națională vor formula mai multe concluzii în baza declarațiilor care au fost făcute în cadrul audierilor și că acestea vor fi publice.

Organizația internațională pentru apărarea drepturilor omului, Amnesty International Moldova, a fost prima care a criticat atunci autoritățile, reproșându-le că s-au bazat pe probe „discutabile” atunci când au încuviințat extrădarea.

Directorul executiv al Amnesty International Moldova, Veaceslav Tofan, spune că înțelege parțial motivele Comisiei parlamentare pentru securitate națională de a organiza audieri cu ușile închise în cazul expulzării profesorilor turci, însă regretă că la discuții nu au fost invitați și reprezentanți ai ONG-urilor care au sprijinit cetățenii turci:

Aș opta pentru ședință deschisă, la care să aibă acces și alte persoane, care ar putea veni cu informații adiționale sau ar putea contrazice niște informații...

„Sau cel puțin rudele puteau fi chemate în această comisie, ca să afle și ei niște informații adiționale. Să nu uităm, acești profesori stau închiși în Turcia și trei din ei deja au condamnări la ani grei de pușcărie și se așteaptă, conform informațiilor noastre, să mai fie câteva condamnări, una dintre care să depășească 25 de ani de închisoare. Probabil ar fi ceva informații de discutat cu ușile închise, dar în general eu aș opta pentru ședința Comisiei deschise, la care să aibă acces și alte persoane, inclusiv din societatea civilă, care ar putea veni cu informații adiționale sau poate ar putea contrazice niște informații care sunt oferite de către instituțiile statului. Ele ar fi interesate în acest caz să se apere”.

Europa Liberă: Dle Veaceslav Tofan, știm că organizația Dvs. ține legătură cu familiile cetățenilor turci expulzați din Republica Moldova. Ce fac?

Veaceslav Tofan: „Organizația noastră ține legătura cu unele din rudele profesorilor turci. Să nu uităm că câteva familii au plecat din Republica Moldova și în acest caz este foarte complicat să ținem legătura cu ei. Discutăm și cu colegii din Amnesty International Turcia și cercetătorul pe Turcia, pentru că avem și noi un caz ieșit din comun în istoria Amnesty, când și directorul executiv și președintele organizației trec printr-un dosar penal și este o țară unde se încalcă din abundență drepturile omului, dar avem contacte și cu unii dintre avocații profesorilor, care-i apără în Turcia.

Cum ziceam, trei au deja sentințele în primă instanță, însă la toamnă sau, probabil, până la sfârșitul anului vor fi condamnați, sper eu că nu, dar cel mai probabil vor lua sentințe de condamnare și restul profesorilor. Din păcate, sunt ani grei și în condițiile în care unii din ei au probleme de sănătate grave, cred că ar fi o pedeapsă dură în acest caz”.

De-a lungul anilor, autorităților statului li s-a reproșat în repetate rânduri că ar abuza de dreptul care îl oferă legea privind secretul de stat. Atunci când informația de interes public este secretizată, au de suferit în primul rând cetățenii cărora li se îngrădește dreptul la informare, e de părere directorul executiv al Asociației Promo-Lex, Ion Manole, care sugerează că o soluție ar fi introducerea răspunderii pentru persoanele cu funcții publice care au secretizat informații în mod neîntemeiat:

Ion Manole
Ion Manole

„Dacă privim atent la cazurile și situațiile care au fost în trecut secretizate, de fiecare dată opoziția trăgea un semnal de alarmă că societatea ar trebui să aibă acces la informații. Ulterior s-a demonstrat că opoziția a avut dreptate.

Acum este, pe de o parte, la fel de straniu să vedem că opoziția din trecut, venind la putere, procedează sau abuzează, să spunem așa, de această posibilitate de a secretiza anumite informații cu caracter public, din punctul meu de vedere, și dacă ne referim la cazul privind extrădarea - dacă o putem numi așa, dar nu a fost extrădare, noi asta știm - a cetățenilor turci, evident că, din punctul meu de vedere, nu este justificată o astfel de hotărâre”.

În replică, președintele Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, deputatul Chiril Moțpan, spune că deși caracterul ședinței de astăzi a fost „discret”, motivul nu a fost de a tăinui informația prezentată: „Adevărul despre acest caz va fi prezentat opiniei publice, cu siguranță, pentru că este în interesul nostru. Nu am urmărit alt scop decât să nu prejudiciem anumite rapoarte prezentate de instituțiile abilitate sau imaginea unor angajați care nu trebuie să fie cunoscuți”.

În toamna anului trecut, la scurt timp după expulzarea profesorilor turci, rudele lor au cerut, într-o petiție adresată conducerii de atunci, inițierea unei anchete pentru a-i trage la răspundere pe cei care se fac vinovați de expulzare, pe care o consideră ilegală. Cererea lor, amintesc apărătorii drepturilor omului cu care am stat de vorbă, până astăzi a rămas fără răspuns.

Vezi comentarii (1)

Acest forum a fost închis
Previous Next

Previous Next

XS
SM
MD
LG