Linkuri accesibilitate

Cazul Roman Abramovici și sistemul vizelor de reședință pentru investitorii străini


Roman Abramovici
Roman Abramovici

Oligarhul rus a căpătat cetățenia israeliană după ce autoritățile britanice au refuzat să-i reînoiască viza de ședere la Londra.

Miliardarul rus şi patronul clubului de fotbal Chelsea, Roman Abramovici a sosit luni la Tel Aviv, unde a primit cetăţenia israeliană. Potrivit BBC, Roman Abramovici a făcut o cerere de imigrare în Israel la ambasada de la Moscova, după ce autoritățile britanice au tot amânat reînoirea vizei. Acum, în calitate de cetățean israelian, Abramovici poate rezida în Marea Britanie pentru perioade mai scurte fără nici o viză.

În Marea Britanie, Abramovici avea o viză de investitor, o viză creată în 2008 pentru a atrage persoanele înstărite să investească în Marea Britanie.

Pentru a cere o viză de investitor trebuie și o investiție de cel puțin două milioane de lire sterline într-o afacere britanică sau în obligațiuni de stat, în primele trei luni. Se mai cere un cont într-o bancă britanică și „un caracter pozitiv”. Viza de investitor este emisa pentru trei ani și patru luni și mai poate fi prelungită doi ani, precizează BBC. După cinci ani însă, posesorul vizei poate cere reședință permanentă în Marea Britanie. Din 2011, legea a fost amendată astfel că dreptul de reședință permanentă poate fi obținut mai repede, dacă și investițiile sunt mai mari. Sau, cum a argumentat atunci guvernul, prin acest amendament vor fi atrași în Marea Britanie „cei mai buni și mai întreprinzători” investitori.

În primii ani, viza de investitor a fost foarte populară: în 2009 au fost acordate 153 de astfel de vize, în 2014 se ajunsese la 1.172.

2014 a fost anul când suma minima a investiției inițiale s-a dublat de la un milion la două milioane de lire sterline. După care cererile s-au rărit semnificativ, se remarcă în relatarea BBC. Viza și-a pierdut si mai mult din atractivitate, se pare, după ce s-a introdus și obligativitatea unui cont de bancă în Marea Britanie. În 2017, cele mai multe vize de investitori, 116, au fost acordate unor cetățeni chinezi, față de doar 48 de cetățeni ruși. Dar, împreună, ei reprezintă aproape jumătate din numărul de vize acordate.

Anul acesta ar putea veni un nou amendament care să facă această viză și mai puțin atractivă: s-ar putea să limiteze dreptul celor cu viză de investitor de a sta în afara Marii Britanii la 180 de zile pe an.

Cetățenia ca magnet pentru investiții este exploatată și în R. Moldova, unde recent au fost propuse amendamente care să ușureze acest proces. Amendamentele încă nu au fost adoptate definitiv, dar au produs deja consecințe politice: președintele Comisiei de securitate națională, apărare și ordine publică a Parlamentului, liberalul Roman Boțan și-a dat demisia din fruntea comisiei în semn de protest.

Revenind însă la cazul Abramovici, apropiat al fostului oligarh Boris Berezovski, acesta a făcut avere în Rusia, în anii '90, investind în petrol și gaze. În 2003 a cumpărat clubul de fotbal Chelsea, iar potrivit cotidianului Sunday Times, este al 13-lea cel mai bogat om din Marea Britanie. Are o reședință la Londra, dar oficial rezidează în Jersey, un paradis fiscal în Canalul Mînecii și, spre deosebire de fostul său asociat Berezovski, pare să fie în relații apropiate cu Kremlinul și președintele Vladimir Putin.

Problemele lui Abramovici cu viza britanică au coincis cu tensiunile crescânde între Marea Britanie și Rusia, provocate de tentativa de otrăvire a fostului agent dublu Serghei Skripal în sudul Anglie. Londra vede Moscova în spatele acestui atentat, la fel și Statele Unite și aliații occidentali, iar incidental a dus la un val de expulzări diplomatice de ambele părți și la noi sancțiuni împotriva Rusiei. Cu toate acestea, precizează BBC, oficialitățile britanice nu vor să confirme că aceste tensiuni ar fi provocat și problemele lui Abramovici cu obținerea vizei britanice.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG