Premierul Pavel Filip și ministrul de externe Tudor Ulianovschi au reprezentat Moldova la reuniunea aniversara a Parteneriatului Estic din aceasta săptămână de la Bruxelles, iar iniţiatorii proiectului, foştii miniştrii de externe ai Poloniei şi Suediei, Radoslaw Sikorski şi Carl Bildt au vorbit despre o iniţiativă de succes a Uniunii, un proiect care a adus beneficii majore cetățenilor celor 6 ţări cuprinse în acest proiect – Armenia, Azerbaijan, Belarus, Georgia, Ucraina şi, desigur, Moldova. Dar a fost şi prima reuniune a Parteneriatului în care declaraţia finală a fost semnată numai de Uniunea Europeană, nu şi de cele șase delegaţii din ţările vizate, din cauza opoziţiei Azerbaidjanului. Ce își propune Moldova pe mai departe în acest proiect – după ce în cei zece ani de existență a proiectului – a fost şi printre fruntași, și printre codași, și pe la mijloc...
Integrarea europeană va continua, însă nu va depăşi nici tempoul, nici profunzimea schimbărilor care au avut loc până acum. De această părere este politologul Dionis Cenuşă, care spune totuşi că este gata să renunţe la acest pronostic sumbru doar în condiţiile în care la Chişinău ar avea loc o schimbare politică majoră din care să rezulte o putere cu adevărat interesată de transformarea reală a statului.
„Din retorica şi din perspectivele politice care se întrevăd, înţeleg că Chişinăul vrea continuarea relaţiilor cu UE pe un principiu foarte clar – realizarea Acordului de Asociere, care din punctul meu de vedere este văzut de către Chişinău ca un instrument tehnic, pentru realizarea anumitor reforme, şi nu ca un deziderat politic. Deci, eu cred că R. Moldova cu actuala guvernarea şi, eventual, cu o coaliţie de guvernare între socialişti şi democraţi, dacă se adevereşte acest scenariu evident, ar putea să meargă pe ideea unei relaţii cu UE unde figurează mai mult aspecte tehnice şi mai puţină viziune pe termen lung, pentru că aceste forţe politice şi în general alte forţe politice decât cele pro-reformă nu acceptă ideea că R. Moldova ar trebui să se transforme până la capăt.
Deci, e vorba despre o abordare superficială în care chiar şi o reformă foarte serioasă se va opri acolo unde vor începe interesele economice şi politice ale unor grupuri de interes apropiate de putere sau chiar parte a puterii politice.”
Victoria Bucătaru, director executiv al Asociaţiei pentru politică externă de la Chişinău, nu se aşteaptă nici la ea la un salt calitativ substanţial în realizarea reformelor europene din partea Chişinăului, mai ales în condiţiile unei crize politice îndelungate.
„Cu siguranţă există o aşteptare din partea statelor UE şi mai ales a statelor care au iniţiat platforma Parteneriatului Estic să vadă o voinţă politică din partea statelor membre de a face reforme care ar creşte gradul de democraţie, ceea ce ar apropia statele din Parteneriatul Estic de UE şi de criteriile de la Copenhaga.
Din păcate, acest lucru nu se întâmplă şi din acest considerent există mai multe voci reticente în cadrul UE care în acest moment nu pot şi nu vor susţine o perspectivă europeană pentru statele din vecinătatea estică a UE. De asemenea, trebuie să menţionăm că atât la discuţiile purtate pe marginea PE, dar şi la summitul de la Sibiu s-a vorbit foarte clar despre faptul că UE trece printr-o perioadă dificilă, că este nevoie de o reformare a UE din punct de vedere instituţional, iar acest lucru înseamnă că UE se va gândi mai mult la ceea ce se întâmplă în interiorul UE şi mai puţin la statele din vecinătate.
Ar putea să fie o veste mai puţin pozitivă pentru R. Moldova, dar şi o oportunitate. Pentru că dacă ea ar dori să revină pe făgaşul cu adevărat democratic, în UE odată cu reformarea ar putea să apară şi noi forme instituţionale de colaborare cu statele din vecinătate.”
