Linkuri accesibilitate

UE, Moldova, Ucraina și alte țări estice extind parteneriatul după 2020


Official publication

Georgia, Moldova și Ucraina au încheiat toate acordurile de asociere cu UE în cadrul programului Parteneriatului Estic, iar Azerbaidjanul urmează să inițieze un acord de parteneriat actualizat cu blocul în luna mai.

Pe 13 mai se vor împlini 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic, iar astăzi miniștrii de externe ai țărilor Uniunii Europene au anunțat un nou program destinat celor șase țări din parteneriat - Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. E vorba despre o agendă care „va duce Parteneriatul Estic dincolo de anul 2020”.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:44 0:00
Link direct


Parteneriatul Estic a fost din start destinat a fi o structură de stabilizare a acestor democrații fragile ieșite din spațiul ex-sovietic. Entuziasmul pentru această structură s-a erodat însă în ultima vreme, sub efectele cumulate ale crizei economice și, local, ale crizei din Ucraina, pentru a cărei rezolvare Europa are mijloace foarte reduse.

Din start trebuie spus că România nu a fost unul din inițiatorii Parteneriatului Estic al Uniunii Europene, cu toate că Moldova e unul din beneficiari. Inițiativa a aparținut Poloniei și Suediei.

Ceilalți beneficiari sunt, cu toții, ca și Moldova, foste republici sovietice din partea europeană a imperiului comunist: Armenia, Georgia, Azerbaidjanul, Belarus și Ucraina. Belarus e un caz aparte, fiind în mod repetat ținută la distanță din cauza derivei autoritare a regimului lui Lukașenka.

Efectele colective sunt reduse și pentru că nu a existat niciodată o coordonare între membrii parteneriatului, de-ar fi și pentru că între unii dintre ei există tensiuni foarte-foarte, ba chiar, în cazul Armeniei și Azerbaijanului, la limita conflictului militar.

La fel, dacă Moldova, Ucraina și Georgia beneficiază de un acord de asociere și de facilități comerciale cu Uniunea Europeană, precum și de posibilitatea, pentru cetățenii lor, de a călători fără viză, asta nu este cazul și celorlalte trei. Lucrul nici nu ar fi fost posibil, dat fiind că Armenia, de pildă, s-a alăturat Uniunii Eurasiatice și Uniunii Vamale cu Rusia, Belarus și câteva țări central-asiatice.

Armenia a încercat o vreme să menţină ambele opțiuni deschise, sperând să poată semna un acord şi cu UE, în paralel cu intrarea sa în Uniunea Vamală a Rusiei, însă era limpede că lucrul nu e posibil și că Armenia nu poate beneficia de un acord cu UE atât de larg și extins cuprinzător cum e cel de care beneficiază Moldova. O ţară nu poate participa simultan la două uniuni vamale diferite, cum o face Armenia, lucru la care se mai adaugă şi probleme politice.

Nici Parteneriatul Estic și nici Acordurile de Asociere cu UE, cum sunt cele semnate de Moldova, Georgia și Ucraina nu garantează o integrare politică.

Reuniunea de luni, de la Bruxelles, a venit într-un moment în care patru dintre cei șase membri se află într-o stare de relativă instabilitate. În Ucraina, candidatul la funcția de președinte Volodimir Zelenski, un actor de televiziune și un nou-venit politic care este văzut ca favoritul pentru a câștiga președinția în al doilea tur, l-a depășit cu ușurință pe fostul președinte, Petro Poroșenko, în primul tur cu 30,6% din voturi.

Alegerile din Ucraina au fost abordate în cadrul întrevederii cu șefa politicii externe a UE, Federica Mogherini. În cadrul reuniunii viitoare, miniștrii de externe ai țărilor vor promite „dezvoltarea Agendei Parteneriatului Estic după 2020”.

Georgia, Moldova și Ucraina au încheiat toate acordurile de asociere cu UE în cadrul programului Parteneriatului Estic, iar Azerbaidjanul urmează să inițieze un acord de parteneriat actualizat cu blocul în luna mai.

XS
SM
MD
LG