Linkuri accesibilitate

Parteneriatul Estic: de ce s-a erodat entuziasmul UE


Protestatară la București în seara în care România a preluat președinția rotativă a Consiliului UE. 10 ianuarie 2019

La Chișinău, Kiev sau Tbilisi, parteneriatul e prezentat ca un prim pas spre aderarea la UE, iar aici e un mare decalaj cu discursul european.

Parteneriatul Estic împlinește anul acesta un deceniu. Deși a fost aprobat în mai 2008, a fost inaugurat un an mai târziu, în mai 2009, iar prima reuniune la nivelul miniștrilor de externe a avut loc în decembrie 2009.

Entuziasmul pentru această structură s-a erodat însă, sub efectele cumulate ale crizei economice și, local, ale crizei din Ucraina, pentru a cărei rezolvare Europa are mijloace foarte reduse.

Din start trebuie spus că România nu a fost unul din inițiatorii Parteneriatului Estic al Uniunii Europene, cu toate că Moldova e unul din beneficiari. Inițiativa a aparținut Poloniei și Suediei.

Ceilalți beneficiari sunt, cu toții, ca și Moldova, foste republici sovietice din partea europeană a imperiului comunist: Armenia, Georgia, Azerbaidjanul, Bielorusia și Ucraina. Bielorusia e un caz aparte, fiind în mod repetat ținută la distanță din cauza derivei autoritare a regimului lui Lukașenka.

Efectele colective sunt reduse și pentru că nu a existat niciodată o coordonare între membrii parteneriatului, de-ar fi și pentru că între unii dintre ei există tensiuni foarte-foarte, ba chiar, în cazul Armeniei și Azerbaijanului, la limita conflictului militar.

La fel, dacă Moldova, Ucraina și Georgia beneficiază de un acord de asociere și de facilități comerciale cu Uniunea Europeană, precum și de posibilitatea, pentru cetățenii lor, de a călători fără viză, asta nu este cazul și celorlalte trei. Lucrul nici nu ar fi fost posibil, dat fiind că Armenia, de pildă, s-a alăturat Uniunii Eurasiatice și Uniunii Vamale cu Rusia, Bielorusia și câteva țări central-asiatice.

O ţară nu poate participa simultan la două uniuni vamale diferite, cum o face Armenia...

Armenia a încercat o vreme să menţină ambele opțiuni deschise, sperând să poată semna un acord şi cu UE, în paralel cu intrarea sa în Uniunea Vamală a Rusiei, însă era limpede că lucrul nu e posibil și că Armenia nu poate beneficia de un acord cu UE atât de larg și extins cuprinzător cum e cel de care beneficiază Moldova. O ţară nu poate participa simultan la două uniuni vamale diferite, cum o face Armenia, lucru la care se mai adaugă şi probleme politice.

Nici Parteneriatul Estic și nici Acordurile de Asociere cu UE, cum sunt cele semnate de Moldova, Georgia și Ucraina nu garantează o integrare politică.

Aici există un mare decalaj între discursul european și cel ținut în țările semnatare ale parteneriatului cu UE. Pentru UE, Parteneriatul Estic nu diferă de cel semnat cu țările vecine din bazinul Mediteranei, precum Marocul, de pildă. În schimb, la Chișinău, Kiev sau Tbilisi, parteneriatul e prezentat ca un prim pas spre aderarea la UE. Lucrul e valabil mai ales în Ucraina, unde discursul oficial asigură populația că țara e pe cale de a se integra în UE și NATO.

Principalul obstacol în calea acestui vis politic este faptul că jumătate din cele șase țări (tocmai cele trei care au semnat un acord de asociere: Moldova, Georgia și Ucraina) au părți din teritoriu ocupate de Rusia, în vreme ce celelalte trei se află sub masivă influență rusească.

Dar se adaugă aici și faptul că între cele șase țări ale Parteneriatului cooperarea este aproape inexistentă. Sigur, pe alocuri Ucraina și Moldova cooperează în chestiunea controlului frontierelor în jurul Transnistriei. Dar, în cazul Armeniei și Azerbaidjanului, situația este aceea a unui conflict înghețat din pricina Karabahului, regiunea muntoasă din Azerbaijan populată de armeni, regiune independentă de facto și care se află împreună cu Armenia într-un soi de uniune nerecunoscută de nimeni.

***

De la lansarea Parteneriatului Estic R. Moldova a reuşit, într-un interval relativ scurt, să obțină principalele beneficii pe care le-a putut oferit această structură europeană. Moldova a fost prima dintre cele şase ţări ale Parteneriatului Estic care a beneficiat de regimul liberalizat de vize cu UE. A urmat apoi semnarea Acordului de Asociere, implicit a celui de Liber Schimb. Exporturile către UE au crescut rapid depășind anul trecut (în anul 2018) cota de 66 la sută din volumul total, UE devenind principala piață de desfacere a Moldovei. Un studiu recent face trimitere la exportul de miere, care a înregistrat o creștere spectaculoasă graţie acomodării la rigorile pieței care răsplătește generos efortul.

Prestația Moldovei în cadrul Parteneriatului a evoluat de la ceea ce s-a numit „istorie de succes” la situația jenanta de elev corigent...

Cât privește prestația Moldovei în cadrul Parteneriatului, ea a evoluat de la ceea ce s-a numit „istorie de succes” la situația jenanta de elev corigent, constată mai multe expertize realizate la Chişinău şi peste hotare.

Totuşi pe parcursul celor zece ani de la iniţierea Parteneriatului Estic R. Moldova a reuşit să culeagă şi alte beneficii notează politologul Dionis Cenuşă.

„În primul rând, odată cu lansarea Parteneriatului a devenit posibilă aprofundarea relaţiilor bilaterale cu UE şi intensificarea relaţiilor interumane prin intermediul Acordului de Asociere şi liberalizării vizelor. În al doilea rând, Parteneriatul a creat multiple platforme de cooperare regională în care Moldova poate intensifica conexiunile politice şi economice cu celelalte ţări din cadrul Parteneriatului. Totodată, Parteneriatul i-a conferit Moldovei o nouă identitate geopolitică, mai atractivă pentru investiţii şi dezvoltare, diminuând, într-un fel, profilul de ţară post-sovietică.”

În ultima vreme se discută pe diferite platforme că Parteneriatul Estic şi-ar fi epuizat potențialul şi că ar fi intrat în moarte clinică, urmând a fi identificate soluții de resuscitare. Comisia pentru Afaceri Externe din Parlamentul European a recomandat încă în septembrie 2017 crearea unui așa-numit „Parteneriat Estic plus” ce ar presupune o relație diferențiată a UE cu țările din Parteneriatul Estic, în funcție de gradul de apropiere de UE și de reformele realizate, precum şi aderarea la spațiul vamal comunitar, spațiul Schengen și alte structuri europene. Inițiativa a rămas însă la nivel de discuții politice.

Deocamdată UE vrea să obțină rezultate concrete în relația sa cu fiecare dintre țările Parteneriatului Estic, în baza planului de acțiuni pentru 2017-2020, care conţine 20 de aşa-numite livrabile, adică rezultate în diferite domenii.

România care a preluat din 1 ianuarie președinția Consiliului UE şi-a declarat printre priorități tutelarea Parteneriatului Estic, promiţând că va umple acest parteneriat cu un nou conținut. Iată ce crede politologul Dionis Cenuşă despre demersul României:

Dionis Cenuşă
Dionis Cenuşă

„O resuscitare a Parteneriatului Estic ar însemna acordarea unei atenţii mai mari din partea UE acestei regiuni şi, prin acest lucru, identificarea mai multor resurse financiare pentru a susţine proiecte de interconectare, cele dedicate dezvoltării regiunilor mai puţin favorizate şi, nu în ultimul rând, susţinerea societăţii civile în ceea ce priveşte implementarea agendei de reforme.”

În programul și prioritățile președinției Consiliului UE, România a anunțat că la zece ani de la inițierea acestui parteneriat e oportună o dezbatere despre viitorul acesteia după 2020. „Un accent particular trebuie acordat consolidării răspunsurilor concrete pe care Uniunea Europeană le-ar putea oferi aspirațiilor europene ale Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei”, se mai spune în document.

România a făcut şi în trecut eforturi ca și Republicii Moldova să-i fie oferită o perspectivă de integrare. Numai că relațiile actuale ale Chișinăului cu Uniunea Europeană traversează o perioadă dificilă, din cauza că autoritățile moldovene au ignorat mai multe recomandări ce rezulta din acordurile semnate. Guvernarea din R. Moldova declină însă criticile, calificând-le drept tendențioase şi pune speranțe în viitorul Parlament European ce urmează a fi ales în luna mai.

XS
SM
MD
LG