Indicele Parteneriatului Estic reprezintă un barometru ce măsoară starea democrației în fostele țări sovietice ce fac parte din acest proiect al Uniunii Europene. Autorii monitorizării au ajuns la concluzia că Republica Moldova și-a pierdut poziția de lider în cadrul Parteneriatului Estic, iar motivele principale sunt lipsa unor rezultate clare în ce privește reformarea justiției, libertatea presei și derapajele la capitolul respectarea drepturilor omului.
„De la istorie de succes - la stat capturat” – este descrierea pe care au formulat-o anul trecut experții ce au analizat starea democrației în Republica Moldova. În acest an, aceeași experți observă o trecere de la „un stat capturat” la unul cu elemente de autoritarism. La niciun capitol din cele analizate, printre acestea armonizarea legislației naționale la cea europeană, îmbunătățirea climatului de afaceri sau drepturile omului, Republica Moldova nu deține întâietatea.
Ba mai mult, spune coordonatoarea de programe în cadrul Asociației pentru Democrație Participativă, ADEPT, Elena Prohnițchi, pe alocuri a fost depășită de țări ca Azerbaidjan sau Armenia, care până nu demult erau considerate codașele Parteneriatului Estic.
Noi chiar am regresat și este vorba de independența sistemului judiciar, este vorba drepturile omului...
„Anul trecut am fost pe prima poziție, dar, practic, împărțind aceleași poziții cu Georgia și Ucraina, practic, nu erau diferențe foarte mari. Sunt domenii unde cu adevărat se observă un regres pronunțat. Nu e vorba de faptul că am rămas în aceeași situație și alte state au avansat. Noi chiar am regresat și este vorba de independența sistemului judiciar, este vorba drepturile omului, în ce măsură acestea sunt respectate, independența mass-media. Deci, la tot ce ține de capitolul democrație profundă și durabilă, situația a degradat.”
În urmă cu zece ani, când a creat Parteneriatul Estic, Uniunea Europeană a invitat organizații neguvernamentale din țările acestui proiect politic să monitorizeze și să încurajeze reformele în acest țări. Un instrument este tocmai acest Indice al Parteneriatului Estic, cel mai recent raport vizând situația din 2017.
Experții anticipează că monitorizarea pentru anul 2018 va fi și mai dură în raport cu Republica Moldova. Ei amintesc cazul profesorilor din rețeaua de licee Orizont expulzați anul trecut în Turcia. Guvernul de la Chișinău și-a atras critici atunci inclusiv din partea din partea instituțiilor europene pentru faptul că s-a bazat pe probe extrem de subțiri atunci când au încuviințat extrădarea.
Un alt caz devenit emblematic și care oglindește atitudinea autorităților față de presă îl vizează pe primarul de Orhei, Ilan Șor, ajuns deputat, cu celebru-i discurs de anul trecut în care-i amenința pe jurnaliști că le va da „cu cureaua la fund” pentru că-i contestă meritele.
În pofida evenimentelor care marchează agenda integrării europene, beneficiile apropierii Republicii Moldova de UE nu pot fi contestate, e de părere ambasadorul Uniunii Europene la Chișinău, Peter Michalko. Odată cu semnarea Acordului de Asociere a crescut cu 70 la sută comerțul spre țările din comunitate și au fost create peste 15 mii de noi locuri de muncă, spune diplomatul european.
„În același timp, nu trebuie și nu putem să fim satisfăcuți. În domeniile de bază pentru fiecare societate vedem nu numai progrese, dar și regrese în ceea ce privește standardele democratice și statul de drept, în ceea ce privește sectorul justiției, în ceea ce privește aceste domenii importante pentru viața oamenilor care vor să se simtă în țara în care trăiesc că sunt egali, că pot să se dezvolte cum își doresc pentru ei și pentru familiile lor.”
Experții specializați pe tematica europeană observă că dosarul Parteneriatului Estic nu mai are aceeași greutate ca acum zece ani, când a fost lansat. Întâi de toate pentru că țările membre în loc să avanseze pe calea reformelor s-au împotmolit în corupție, dar și pentru că Uniunea Europeană are astăzi alte priorități: criza imigranților, consecințele Brexit-ului sau amenințarea de securitate ce vine dinspre Federația Rusă.
