Zece ani de Parteneriat Estic: ce beneficii a adus Republicii Moldova

Pe 13 mai se vor împlini 10 ani de la lansarea Parteneriatului Estic, iar astăzi la Chişinău reprezentanţii mai multor state din parteneriat au analizat în cadrul unei conferinţe organizate de Ambasada României rezultatele şi perspectivele programului destinat celor şase foste republici sovietice, dintre care trei deja au devenit state asociate UE.

Că cel puţin trei state din parteneriat - şi e vorba aici despre Republica Moldova, Ucraina şi Georgia - şi-ar dori mai mult decât o simplă asociere la UE, cu alte cuvinte şi-ar dori să obţină o perspectivă clară de aderare, nu e o noutate.

La conferinţa de astăzi, însă, un forul care s-a vrut drept preparator al unei conferinţe mai mari, aniversare, programate pentru 14 mai la Bruxelles, singurul care a îndrăznit să readucă în discuţie subiectul a fost reprezentantul externelor ucrainene, Serhii Saienko, şef de direcţie în MAE de la Kiev.

„Viziunea noastră este clară: vrem să ajungem să putem profita de politica uşilor deschise a UE. Sperăm să vedem o transformare a UE în aşa fel încât, după finalizarea negocierilor cu ţările din Balcani, viitorul val de extindere al UE să cuprindă statele noastre - Republica Moldova, Georgia şi Ucraina”.

De ce a încetat Chişinăul oficial să mai vorbească despre perspectiva aderării la UE – o temă pe care mulţi politicieni moldoveni şi-au bazat altădată întregul demers politic? Răspunsul la această întrebare poate fi dedus cu uşurinţă mai degrabă din explicaţiile observatorilor decât din poziţia oficialilor. Iată, bunăoară, un punct de vedere exprimat în cadrul discuţiilor de la conferinţa de astăzi de Victoria Bucătaru, director executiv al Asociaţiei pentru Politică Externă.

„R. Moldova, din păcate, a pierdut încrederea partenerilor euroatlantici, or e foarte greu să clădeşti o relaţie şi e foarte uşor s-o distrugi.”

Pierderea de încredere la care s-a referit experta a fost determinată, mai întâi, de furtul bancar de proporţii din 2014, rămas neinvestigat efectiv de autorităţile moldovene, iar apoi – de schimbarea sistemului electoral în contradicţie cu poziţia Comisiei de la Veneţia şi, în fine, de anularea nedemocratică în 2018 a rezultatelor alegerilor din Chişinău câştigate de un oponent al puterii.

### Vezi și... ###

Cristian Preda: „Măcar în al 12-lea ceas să se țină seama de vocile prietenilor Republicii Moldova”

Comunitatea internaţională s-a văzut nevoită să stopeze ajutoarele, R. Moldova fiind singurul asocial al UE aflat într-o astfel de situaţie, prin urmare să mai vorbeşti în asemenea condiţii de ambiţia de a candida la aderare ar fi nu doar irealist, ci şi sfidător la adresa UE, spun analiştii.

### Vezi și... ###

Asistența financiară UE: mod de întrebuințare

Georgia, Moldova și Ucraina sunt state care au încheiat toate acorduri de asociere cu UE şi au obţinut pentru cetăţenii lor călătorii fără vize în cadrul programului Parteneriatului Estic, unele dintre ele, pe de altă parte, producând deziluzii la Bruxelles urmare a lipsei de progrese în reformarea justiţiei.

Iar ambasadorul european la Chişinău, Peter Michalko, continuă să avertizeze Chişinăul că trebuie să fortifice justiţia, asta fiind şi principala aşteptare a UE de la noua guvernare care se va crea, dacă se va crea, urmare a recentelor alegeri parlamentare.

„Este, cred, clar că orice guvernare care va veni trebuie să aibă ca prioritate standardele statului de drept şi reforma justiţiei. Independenţa justiţiei este lucrul primordial, împreună cu lupta împotriva corupţiei şi a spălării de bani murdari”, a spus astăzi ambasadorul.

Nu s-a epuizat, însă, odată cu liberalizarea vizelor şi a comerţului, oferta UE din cadrul Parteneriatului Estic?, l-am întrebat pe ambasadorul Peter Michalko:

„Senzaţia aceasta este greşită. Pentru că aceste lucruri importante care au fost atinse deschid posibilităţi noi pentru oameni să simtă într-adevăr îmbunătăţirea vieţii lor. Pentru că dacă vorbim despre Acord de Asociere, odată implementat, el trebuie să aducă justiţie, posibilităţi economice mai bune, locuri de muncă, salarii mai bune, drepturi pentru consumatori. Dacă vorbim despre export, aici încă avem mult de lucru în ce priveşte standardele privind produsele animaliere, care să aducă perspective bune pentru producători să iasă pe piaţa UE şi să facă profit acolo, aceasta fiind piaţa cea mai puternică din lume.

Suntem abia la început. În documentul iniţial al Perteneriatului Estic se vorbeşte despre spaţiu comun. Acest spaţiu trebuie acum să-l umplem cu conectări între parteneri şi UE: digitalizare şi conectare prin digitalizare, uniunea de roaming, iată o perspectivă concretă. Acest tip de conexiuni există în multe forme pe care trebuie să ne concentrăm. Perspectiva este mare şi promiţătoare, iar istoria de zece ani ne arată că orice scop, cât de ambiţios ar fi poate fi atins”, explică Peter Michalko, şeful Delegaţiei UE la Chişinău.

Pe 8 aprilie, la Bruxelles, miniştrii de externe ai ţărilor UE au anunţat un nou program destinat celor şase ţări din parteneriat, cu o agendă care ar trebui să ducă programul dincolo de anul 2020.