Primul summit ruso-american în opt ani a adus puține rezultate concrete dar președintele american Donald Trump a repetat, citându-l pe Vladimir Putin, că Rusia nu a intervenit în alegerile prezidențiale din 2016 pentru că „nu avea de ce”.
Comunitatea serviciilor americane de informații și două comisii ale Congresului american susțin însă că Rusia a intervenit activ în alegerile americane, în ultima fază a acestora, în favoarea candidatului Donald Trump. Recent, adjunctul procurorului general al Statelor Unite, Rod J. Rosenstein, a anunțat punerea sub acuzare a 12 ofițeri ai Servicilor de spionaj ruse care au pătruns în conturile e-mail ale Comitetului Național Democratic, ale echipei de campanie prezidențială a lui Hillary Clinton și a Comitetului de campanie electorală a Democraților din Congresul american.
După summitul de la Helsinki, președintele american a repetat însă că nu a existat nicio înțelegere ascunsă între echipa sa de campanie și Rusia pentru a-l ajuta să devină președinte și că anchetarea acestei chestiuni în Statele Unite a cauzat un prejudiciu serios.
Mike Carpenter, fost consilier ar vicepreședintelui democrat Joe Biden, crede că președintele american, deliberat, amestecă problema intervenției ruse – confirmată de serviciile americane de informațiii – cu cea a unei posibile „colaborări” între Moscova și membri ai echipei sale de campanie. Pentru a discredita ancheta idependentă de acasă, condusă de procurorul Robert Muller.
„Cel puțin ar fi putut spun că l-a presat pe Putin cu întrebări și acesta a respins orice amestec, și că va relua discuția….el nu a încercat decât să-i facă lui Putin pe plac”.
Pentru Mike Carpenter, nu este numai o încercare a lui Trump de a folosi scena internațională pentru a rezolva problemele de acasă. Faptul că pare să aibe mai multă încredere în „rivalul” Vladimir Putin decât în serviciile de informații americane, că este dispus să-i ofere lui Putin scena internațională pe care și-o dorea pentru a demonstra că nu este izolat – toate acestea declanșează noi semnale de alarmă între aliații europeni.
Pentru că președitele împăciuitor de la Helsinki nu este cel beligerant de la summitul NATO de săptămâna trecută sau de la Londra, unde nu a avut nici o ezitare să-și bruscheze aliații. Ajungând până la a desemna Uniunea Europeană drept un „inamic comercial” al Statelor Unite.
Will Pomeranz,director adjunct al institului Kennan pentru studii rusești de la centrul Wilson din Washington, crede că declarațiile președintelui Trump la Helsinki demonstrează încă odată că acesta este pe cale de a submina vechile alianțel, în încercarea de a schimba ordinea tradițională, internă și internațională.
Kimberley Marten, directoarea programului Rusia – Statele Unite de la Universitatea Columbia, împărtășește această opinie, spunînd că, în esență, președintele american a confirmat la Helsinki că nu crede în valorile tradiționale ale politicii externe americane, care s-a format în urma celui de la Doilea Război Mondial.
