În primul rând – expunere mediatică, apoi – ajutorul statului în organizarea de întâlniri cu publicul și, nu în ultimul rând, bani de la buget (mai ales dacă au și partid în spate). Toate acestea le oferă șansa de a-și promova ideile și a se face cunoscuți unui segment larg al populației în vederea unor proiecte politice viitoare, chiar dacă nu câștigă la prezidențiale.
Timp gratuit la televiziune și reclamă pe net
În campaniile electorale (și în pregătiri), publicul este mai atent la ce spun politicienii, iar presa relatează de obicei despre toți candidații (chiar și cei despre care nu ar scrie un rând în mod obișnuit), încurajată și de prevederile legislative: toți concurenții electorali, indiferent dacă au în spate mari partide sau sunt niște necunoscuți, să concureze în aproximativ aceleași condiții.
Posturile de radio și televiziune care vor să reflecte campania electorală (adică să organizeze dezbateri și să difuzeze publicitate electorală) sunt obligate să declare în prealabil această opțiune la Consiliul Audiovizualului și Comisia Electorală Centrală (CEC), fiind apoi monitorizate.
Campaniile electorale sunt pentru televiziuni și posturile de radio ocazii de a câștiga din difuzarea reclamei electorale așa încât cele mai multe participă la reflectarea alegerilor (dacă nu, nu au voie să vândă spațiu de reclamă).
Odată intrate în campanie, televiziunile sunt obligate de lege să ofere câte cinci minute de emisie fiecărui candidat pentru promovarea programului electoral (adică, pentru a spune orice le trece prin minte, în limitele legii), iar radiourile – câte zece minute. Televiziunile și radiourile sunt obligate să le mai dea câte un minut pe zi, pe durata campaniei, pentru publicitate electorală gratis.
Candidații mai pot face și publicitate contra plată, dar cel mult două minute pe zi, pentru fiecare post TV și de radio. Tariful pentru publicitatea electorală nu poate depăși tariful pentru publicitatea comercială aplicat de aceste posturi în ultima jumătate de an și el e unic pentru toți concurenții.
La fel, și presa scrisă (ziare și site-uri) sunt obligate să dea candidaților spațiu pentru publicitate în mod egal: la același preț, pe aceleași pagini, de aceeași dimensiune.
Fiecare vot contează, adică aduce bani
În afară de expunere mediatică, statul ajută candidatul să-și organizeze întâlnirile electorale. În perioada electorală, candidații nu trebuie să caute ei locații pentru întruniri și nici să se ocupe de organizarea lor. Această sarcină revine primăriilor. Tot autoritățile locale, oferă spații pentru afișele electorale, pentru toți candidați.
Candidații care nu au bani pentru a-și face campanie, se pot împrumuta de la stat, fără dobândă. Suma maximă este stabilită, la fiecare alegeri, de CEC. Pentru prezidențialele din anul acesta suma maximă este de 50 mii de lei. Cei care iau creditul vor trebui să-l întoarcă în decurs de trei luni de la data alegerilor.
Dar mai important este sprijinul financiar pe care fiecare partid care are un candidat îl primește după alegeri în funcție de rezultatele obținute, în următorii patru ani.
Aceste sume, numite alocații, se calculează după o formulă complexă, în fiecare an. Pentru fiecare vot valabil exprimat la prezidențialele din 2020, partidele care au avut un candidat au primit, în 2024, câte 82 de bani pe lună.
Astfel, pentru rezultatul înregistrat de Maia Sandu în 2020, partidul de guvernământ, PAS, din partea căruia a candidat, a primit lunar de la stat, anul acesta, câte 400 de mii de lei. Partidul Socialiștilor, nu a primit nimic pentru rezultatul lui Igor Dodon, care a candidat în 2020 ca independent.
Iar Partidul Liberal Democrat din Moldova (pentru a da un exemplu mai relevant pentru articolul nostru) a primit lunar anul acesta peste 15 mii de lei datorită celor peste 18 mii de voturi obținute la prezidențialele din 2020 de candidatul său (Tudor Deliu).
De ce nu?
Alegerile ajută politicienii să rămână „în gura lumii” și este nu doar firesc, ci și rațional să vrea să candideze (deși unii candidează poate numai din orgoliu).
Nu este destul însă numai să vrea: candidații potențial mai trebuie să treacă etapa colectării semnăturilor de sprijin și a înregistrării la CEC pentru a deveni candidați reali și ajunge pe buletinul de vot.
Odată ajunși și înscriși în cursă, este limpede, așadar, că obțin mai multe beneficii. Ce fac cu ele și cât de bine le gestionează, căci viața politică nu se oprește cu aceste prezidențiale, este altceva.
Se poate observa însă că, din opt candidați de la prezidențialele din 2020, mai sunt activi în politică șase, iar unii vor să candideze din nou, în timp ce șapte partide mai primesc alocații de la stat.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
