Până acum, cel mai clar și-a exprimat poziția partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). La o conferință de presă comună, ținută la Chișinău, pe 11 aprilie, cu candidatul coaliției de guvernare de la București, Crin Antonescu, liderul PAS Igor Grosu a îndemnat simpatizanții PAS cu cetățenie română să-l voteze pe acesta pentru ca România să rămână „europeană”.
Alegerile prezidențiale din România se vor repeta pe 4 mai ( turul I), după ce precedentele, din noiembrie-decembrie, au fost anulate din cauza suspiciunilor de interferențe rusești în favoarea candidatului Călin Georgescu, care nu mai poate candida și este cercetat penal. În cursa actuală sunt peste 10 candidați, dar sondajele spun că în turul II au cele mai mari șanse să ajungă George Simion (AUR), Victor Ponta (independent), Nicușor Dan (independent) și Crin Antonescu (PNL-PSD-UDMR).
Puterea de la Chișinău susține candidatul puterii de la București
„O Românie europeană, demnă și puternică înseamnă și o Moldovă care merge ferm spre viitor și rămâne liberă să-și aleagă drumul”, a spus Grosu.
După o absență îndelungată din viața politică, Antonescu este acum candidatul susținut de coaliția de guvernare de la București, formată din Partidul Național Liberal (PNL), Partidul Social Democrat (PSD) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR).
Antonescu le promite cetățenilor români din R. Moldova că va păstra relațiile strânse dintre București și Chișinău, care au „adus progrese spectaculoase în ultimii ani pentru R. Moldova pe calea integrării europene”.
În România, principalul vehicul din spatele campaniei lui Antonescu este PSD, condus de premierul Marcel Ciolacu. Social-democrații au cheltuit până acum de opt ori mai mulți bani decât liberalii pentru campania lui Antonescu.
La Chișinău, Antonescu a fost secondat doar de către latura de dreapta a coaliției, adică de PNL – care face parte din aceeași familie politică europeană ca și PAS – în particular, de către europarlamentarul Siegfried Mureșan, cunoscut drept „principalul avocat” al R. Moldova la Bruxelles.
Un deputat PAS susține alt candidat decât PAS
Însuși Grosu nu va vota la aceste alegeri pentru că nu este cetățean român, însă o va face un alt fruntaș al PAS, deputatul Lilian Carp, care în România este membru al Uniunii Salvați România (USR).
Carp a spus Europei Libere că-l va vota pe primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, nu pe Antonescu, așa cum a îndemnat liderul PAS. El crede că ambii candidați de dreapta ar fi de preferat în comparație cu concurenții lor, dar și-ar dori să fie un singur candidat pro-european, pentru a nu dispersa voturile. „Ar fi fost o șansă mai mare pentru electoratul de dreapta de a câștiga aceste alegeri”, a spus Carp.
Pro-european și el, Nicușor Dan a câștigat recent suportul politic al USR, în defavoarea Elene Lasconi, care a fost susținută de partid și a acces în turul II al prezidențialelor anulate de anul trecut și care a fost propusă inițial drept candidată la acest scrutin.
Deputatul moldovean Carp explică decizia USR printr-un calcul politic de a „preveni un eșec al dreptei în alegeri”, bazat pe datele sondajelor care îl favorizează pe Dan, nu pe Lasconi. Însă imediat după asta, autoritatea electorală din România a decis că USR nu are dreptul să-l susțină pe Dan, care va rămâne candidat independent, pentru că deja are un candidat propus și validat pentru alegeri, adică pe Lasconi.
Dan a fost la Chișinău la finele lunii martie, unde spune că s-a întâlnit cu „susținătorii săi”, printre care nu se numără vreun partid moldovean. La Chișinău, Dan a spus cam același lucru pe care îl spun cam toți politicieni români, că „aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană va fi o prioritate absolută” în mandatul său de președinte al României.
„Alternativa”, pentru Ponta
Ceva mai devreme, pe 27 martie, în ziua când a fost aniversată unirea Basarabiei cu România din 1918, la Chișinău a venit Victor Ponta. În unele sondaje, Ponta este cotat cu șanse de a ajunge în turul II, peste Nicușor Dan și Crin Antonescu.
Fost membru PSD, Ponta candidează acum independent, având un mesaj suveranist și anti-sistem, deși se află în cercurile de putere bucureștene mai bine de 20 ani, fiind în trecut premier (în 2012-2015) și deputat, de cinci ori.
La Chișinău, el s-a întâlnit cu primarul Ion Ceban, partidul căruia, Mișcarea Alternativa Națională (MAN), a format de curând blocul politic „Alternativa”, declarat pro-european și format de mai mulți politicieni care au colaborat strâns în trecut cu socialiștii și comuniștii. În campaniile precedente, MAN făcea campanie pentru PSD, față de care, după cum spunea Europei Libere, „nu-și ascunde simpatiile”.
După întrevederea la care presa nu a avut acces, Ceban a scris pe rețele că „cetățenii trebuie să cunoască cine sunt oficialii [români] care contribuie cu adevărat” și a făcut o trecere în revistă a proiectelor realizate în R. Moldova „cu ajutorul și implicarea directă a lui Victor Ponta, pe când era premier al României”.
Potrivit lui Ceban, premierul Ponta a fost „un mare susținător” al parcursului R. Moldova către semnarea, în 2014, a Acordul de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, împotriva căruia Ceban, de fapt, protesta atunci.
La rândul său, Ponta le-a transmis moldovenilor ce au spus și concurenții săi, că „va fi mereu susținătorul fidel” al integrării europene a R. Moldova, adăugând că „cea mai sigură și mai rapidă cale” de a ajunge în UE e unirea cu România.
Costiuc a dat mâna cu Simion
Cu un mesaj unionist mai pronunțat încearcă să câștige votul moldovenilor George Simion, candidatul formațiunii de dreapta radicală, în frunte cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Simion ar fi vrut să vină la Chișinău, dar nu poate pentru că are interdicția de a intra în R. Moldova și în Ucraina, din cauza poziției sale unioniste și a suspiciunilor că ar colabora cu Rusia.
Simion este cotat în sondaje cu cele mai mari șanse de a deveni președinte al României. De la Chișinău, este susținut de partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc.
Într-un spot electoral, postat pe rețele, cei doi își dau mâna. Costiuc îi cere promisiunea „solemnă” că „în calitate de președinte al României” va face prima vizită oficială la Chișinău, iar Simion îi răspunde că aceasta va fi o vizită „internă”, urmată de una externă „probabil, la Varșovia”.
Despre Simion, partidul lui Costiuc spune că „reprezintă vocea românilor care cred într-o Românie puternică, unită și suverană”, iar principala lui promisiune electorală este unirea României și Republicii Moldova.
În România, funcția de președinte este una, mai degrabă, de reprezentare. Constituția îi deleagă trei responsabilități de bază: garantul respectării legilor, comandantul suprem al Armatei Naționale și reprezentantul statului român în relațiile externe.
Pentru primul tur, care va avea loc pe 4 mai (turul II e programat pentru 18 mai), pe teritoriul R. Moldova vor fi deschise 64 secții de votare. La prezidențialele anulate de anul trecut, în R. Moldova au votat un număr-record de moldoveni cu dublă cetățenie – peste 80 de mii.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
