Una dintre noutăți este că termenul de acceptare a moștenirii crește de la trei la 12 luni de la data deschiderii ei. Asta înseamnă că moștenitorul, legal sau testamentar, are la dispoziție un an pentru a decide dacă acceptă sau renunță la moștenire. Însă, din momentul în care o acceptă, nu mai are dreptul să renunțe la ea.
Acceptarea automată a moștenirii este eliminată. Nu este suficient să locuiești în apartamentul persoanei decedate sau să folosești bunurile, trebuie să ai un act.
Moștenitorul poate să depună personal cererea de moștenire la notar sau să împuternicească pe cineva prin procură. Fără cerere, dosarul succesoral nu se deschide.
Soții redevin moștenitori de prima linie
De asemenea, se modifică drepturile soțului/soției supraviețuitor/oare. Aceștia redevin moștenitori de clasa întâi. În cazul în care cuplul nu are copii, soțul/soția poate moșteni întreg patrimoniul.
Legislația de până acum prevedea că soțul supraviețuitor primea doar o pătrime din moștenire, iar cealaltă parte era împărțită între alți moștenitori ai defunctului, de exemplu, copiii sau nepoții acestuia.
Pe lângă cota succesorală, soțul/soția poate primi acum și mobilierul și obiectele de uz casnic din locuința comună, dacă îi sunt necesare pentru menținerea gospodăriei.
Noile prevederi vin să protejeze persoanele vulnerabile. Chiar dacă testamentul rămâne prioritar, cota obligatorie nu se anulează în cazul copiilor minori și al copiilor, soților sau părinților inapți de muncă. Ei nu pot fi excluși din moștenire.
O persoană poate fi exclusă de la moștenire dacă e declarată nedemnă
O altă noutate este că orice persoană interesată poate să solicite decăderea din dreptul de moștenitor. Excluderea de la moștenire, poate fi decisă, însă, doar de instanța de judecată, care va analiza dacă există motive pentru a declara un moștenitor ca nedemn.
Printre astfel de motive pot fi: dacă acesta a omorât sau a încercat să-l omoare pe cel care a lăsat moștenire; dacă a falsificat, a distrus sau a ascuns testamentul; dacă a fost decăzut din drepturile părintești în privința copilului care a lăsat moștenire.
Dacă o persoană este declarată de instanță ca moștenitor nedemn după ce a acceptat moștenirea, aceasta este obligată să restituie tot ceea ce a primit, iar cota sa succesorială se împarte egal între ceilalți moștenitori.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
