Se dă următoarea ecuație:
✍️ președintele promite în campania electorală reformă, însă se dezice de premierul pe care chiar el l-a propus, la scurt timp după ce acesta a început reformele;
✍️ cea mai importantă forță parlamentară – Partidul Social Democrat – se aliază cu un partid pe care în trecut îl catalogase ca „extremist” (AUR), pentru a da jos guvernul din care făcea parte. Când să voteze un alt executiv – PSD și AUR nu se mai înțeleg;
✍️ două propuneri de premier ale președintelui nu obțin o majoritate în Parlament; una dintre ele – liberalul Adrian Veștea – a acceptat nominalizarea fără să anunțe partidul din care face parte, stârnind dispute în interiorul formațiunii.
🤔 A se găsi soluția la criza politică.
Pentru președintele român Nicușor Dan – în trecut un strălucit olimpic la matematică – această ecuație politică s-a dovedit greu de rezolvat.
Dan a devenit președintele României în mai 2025, la finele unei campanii în care a promis că nu va desemna nici în ruptul capului un guvern care să încalce direcția pro-occidentală a Bucureștiului.
Totul părea să meargă conform planului.
După ce s-a instalat la reședința prezidențială din București, l-a desemnat premier pe Ilie Bolojan – liderul PNL.
„Domnul Ilie Bolojan este persoana cea mai potrivită să facă ajustările necesare în aparatul statului român”, spunea Nicușor Dan, pe 20 iunie 2025, când îl desemna pe Bolojan.
Șeful PNL era susținut atunci de o majoritate parlamentară confortabilă, din care făceau parte social-democrații, liberalii, Uniunea Salvați România și UDMR – reprezentanții politici ai comunității maghiare din România.
Apoi au început reformele – majorarea vârstei de pensionare la magistrați, reducerea numărului de funcționari, reformarea companiilor de stat ș.a.
Marota lui Bolojan în tot acest timp a fost: trebuie să reducem cheltuielile.
Lucru care s-a întâmplat, România reușind să depășească așteptările în ceea ce privește reducerea deficitului comercial – cel mai mare din Europa.
Ceva, cândva, s-a rupt.
Președintele a încetat să îl mai susțină pe Bolojan. La fel și partenerii de guvernare din PSD, ba chiar și unele voci din interiorul Partidului Național Liberal, pe care Bolojan îl conduce.
Sub pretextul sărăcirii populației, liderul opoziției – AUR – a depus pe 5 mai 2026 o moțiune de cenzură care a trecut în Parlament cu sprijinul PSD.
Doar că cele două partide care au dat jos guvernul nu au venit cu o propunere prin care să pună ceva în loc.
PNL și USR au votat apoi în propriile partide că nu vor susține un guvern din care va face parte fostul partener de guvernare PSD. Iar președintele a reiterat că nu va gira un guvern din care să facă parte AUR. Toată lumea părea că se dezice de toată lumea.
Așa că Nicușor Dan s-a reorientat.
La început – a fost Tomac. Un bun cunoscător al realității din Republica Moldova, premierul desemnat Eugen Tomac nu a reușit însă să obțină o majoritate, așa că și-a depus mandatul.
Pe 14 iunie, într-o zi de duminică, la ora 9:00 – când premierul interimar și liderul PNL Ilie Bolojan se afla la Chișinău – Nicușor Dan a anunțat că noua sa propunere de premier este Adrian Veștea.
Adică unul dintre prim-vicepreședinții PNL, coleg de partid cu Bolojan. Cel din urmă a aflat din presă că un membru al partidului său vrea să devină premier și că unii colegi îl susțin.
Cu câteva zile înainte de votul de învestitură a Guvernului Veștea, puciștii din PNL + partenerii din PSD și-au dat seama că nu au voturi suficiente în Parlament.
Soluția? AUR – partidul cu care PSD a dat jos guvernul acum șase săptămâni.
Într-un joc politic abil – lăudat chiar și de oponenții politici – AUR l-a chemat la „discuții” pe Adrian Veștea înainte de votul stabilit pentru luni, 22 iunie, la neobișnuita oră 21:30.
Parlamentarii AUR au fost de acord să intre în sală în timpul votului și părea că guvernul va fi învestit.
Înainte de vot, însă, George Simion, liderul formațiunii naționaliste – catalogată de mulți ca „extremistă” – le-a cerut colegilor să plece din sală.
Guvernul Veștea a picat.
Ce urmează?
Marți, 23 iunie partidele parlamentare de la București sunt chemate la consultări cu președintele României, Nicușor Dan, după ce propunerea de premier a liderului statului a fost respinsă de Parlament.
PSD și-ar asuma funcția de prim-ministru cu liderul partidului Sorin Grindeanu premier.
„Vrem să formăm un guvern care să intre cât mai rapid în funcție”, a declarat președintele PSD, Sorin Grindeanu.
La rândul său, liderul PNL, Ilie Bolojan, a declarat marți că i-a propus președintelui ca „forțele politice care înțeleg situația dificilă a țării” să semneze un acord prin care să se continue reforma statului.
Dacă un astfel de pact ar fi semnat, PNL ar fi dispus să susțină fie un guvern minoritar construit de PSD, fie unul constituit de PNL-USR-UDMR.
Iar cei de la AUR vor să formeze ei un guvern – variantă pe care Nicușor Dan a respins-o în mai multe rânduri.
Potrivit Constituției României, dacă nici noul premier desemnat de președinte nu va obține un vot în Parlament, asta ar deschide calea alegerilor anticipate.
Alegerile anticipate în România nu pot fi organizate, potrivit Constituției, decât în cazul în care două propuneri de Guvern sunt respinse de către Parlament în termen de 60 de zile una de cealaltă, iar președintele României solicită celor două Camere dizolvarea Parlamentului.
Sociologul Remus Ștefureac, președintele instititului de sondare INSCOP, spune că – după respingerea Guvernului Veștea – președintele Nicușor Dan are „puteri excepționale din cauză că o eventuală a doua respingere a unei propuneri de guvern, activează nucleara alegerilor anticipate”.
„Niciun partid, cu excepția AUR, nu ar fi avantajat de anticipate. Nici chiar PNL, care ar putea lua ceva mai mult acum decât în decembrie 2024 (dar nu mult mai mult), nu ar fi avantajat pentru că țara ar fi predată pentru 4 ani în mâinile unui AUR”, crede Ștefureac.
AUR, de altfel, a militat adesea în ultimele luni pentru alegeri anticipate, încurajat și de rezultatele sondajelor de opinie, care plasează partidul pe primul loc – cu aprox. 40%.
După căderea Guvernului Veștea, varianta anticipatelor a fost a apărut și în discursul unor liberali.
„Dacă soluţie politică nu există, noi nu ne temem de anticipate”, a spus, de pildă, Sebastian Burduja, președintele PNL București.
Deși unii politicieni vorbesc deschis despre anticipate, în realitate această soluție – pe care istoricul român Dorin Dobrincu o numește „un instrument democratic legitim” – nu a fost niciodată folosită în istoria postdecembristă din România.
„Pe de o parte, este vorba despre îngrijorarea unor partide că vor obține rezultate mai slabe la următoarele alegeri. Pe de altă parte, mulți parlamentari, poate cei mai mulți, se tem că nu se vor regăsi pe viitoarele liste electorale. Interesul lor este să își mențină actualul mandat și avantajele asociate acestuia până la termen”, explică Dobrincu, pentru Europa Liberă.
Denis Deletant: Serviciile secrete se implică în politică
„Majoritatea analiștilor occidentali cred că România s-a împușcat în picior cu criza politică”, a spus la podcastul „Pe agendă”, de la Europa Liberă, istoricul româno-britanic Dennis Deletant, un foarte bun cunoscător al României.
În opinia sa, criza politică din România are loc deoarece la București nu a fost făcută „o adevărată lustrație după căderea comunismului”.
„Toată criza asta din România este opera SRI-ului (Serviciul Român de Informații, n.r.). Alți analiști nu o să fie de acord cu mine, înțeleg asta. Dar studiind evoluția României, de la Revoluție încoace, asta e impresia mea.”
Istoricul crede că România nu are o transparență democratică în privința serviciilor secrete, mai exact că nu există un control politic asupra activității serviciilor secrete.
Întrebat cine ar avea de câștigat din actuala criză de la București, Deletant a răspuns: „dl. Putin”.
„Rolul rușilor este să destabilizeze Europa de Est și de aceea spun că românii se împușcă singuri în picior.”
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te