Acum un an a fost înființată o comisie parlamentară specială de anchetă privind devalizarea sistemului bancar care a și prezentat un raport. Luni a avut loc o nouă dezbatere despre acest caz și despre tărăgănarea investigației oficiale.
La aproape un an de la reanimarea investigațiilor în dosarul fraudei bancare, investigații mimate timp de aproape cinci ani cât la guvernare se aflau forțe politice din perioada furtului, rezultatele rămân modeste. O constată deputatul Platformei DA, Alexandru Slusari, cel care a condus în vara anului trecut, când coaliția PSRM-ACUM preluase puterea de la democrații lui Vlad Plahotniuc, o comisie parlamentară pentru investigarea fraudei bancare.
Alexandru Slusari a salutat în cadrul dezbaterii găzduită de agenţia de presă IPN recentele acţiuni ale Procuraturii Generale condusă de Alexandr Stoianoglo, între care punerea sub învinuire a șase foști și actuali funcționari din conducerea Băncii Naţionale, în frunte cu Dorin Drăguțanu, fostul guvernator şi punerea sub învinuire a lui Vladimir Plahotniuc unul dintre principalii beneficiari ai furtului bancar. Alexandru Slusari nu exclude însă că dosarul dispariţiei miliardului ar putea fi folosit ca o armă în reglările de conturi politici care au loc acum între Igor Dodon şi Vladimir Plahotniuc:
„Linia pe care a ales-o procurorul general este corectă, doar că vreau să fie cât mai repede rezultatele. Aştept ca dosarele să fie transmise în judecată. Aştept să fie pornite nişte acţiuni de a întoarce banii. Nu cred că o să întoarcem nici jumătate din toată suma. Dar sunt ferm convins că putem să întoarcem 30-40 la sută din aceşti bani.”
Alexandru Slusari consideră că Procuratura Generală trece cu vederea evenimentele ce au precedat furtul bancar din 2014, mai exact atacurile raider asupra sistemului bancar din perioada 2010-2011, atacuri în care un rol important l-ar fi jucat controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, condamnat la 18 ani pentru implicarea în frauda bancară, dar pus în libertate recent, după patru ani de detenţie. Slusari e de părere că toate episoadele furtului trebuie investigate în ansamblu:
În cadrul anchetei am primit informaţii că operaţiunile de devalizare au continuat şi după noiembrie 2014
„Ancheta urmează să fie independentă, fără ingerința politicienilor şi să nu fie selectivă, adică în funcţie de situaţia politică aici închidem ochii, aici deschidem ochii, aici Platon e bun, acolo nu ştiu care nu este bun. Avem nevoie de asta, în caz contrar investigaţiile nu o să fie credibile. Doi – se impune o colaborare mult mai eficientă cu serviciile speciale ale altor ţări, mai ales dacă vrem să recuperăm o parte din bani. Trei – rolul parlamentului. Noi trebuie să instituim acea comisie parlamentară care să analizeze situaţia din noiembrie până în prezent cum a decurs şi decurge procesul de lichidare a celor trei bănci, cum au fost repartizate acele credite întrucât în cadrul anchetei am primit informaţii că operaţiunile de devalizare au continuat şi după noiembrie 2014.”
Un alt reproş pe care îl aduce procurorilor Alexandru Slusari este cel că ignoră acţiunile sau inacțiunile funcționarilor de stat care au sprijinit frauda bancară prin încălcări directe sau indirecte ale legislaţiei, atunci când au girat scoaterea banilor din rezerva de stat pentru suplinirea furtului: „Iar numele sunt arhicunoscute: Iurie Leancă, Andrian Candu, Dorin Drăguţan, Anatol Arapu. Acest cvartet a decis atunci. Nu înţeleg de ce toate aceste acţiuni au fost trecute cumva cu vederea.”
Deputatul socialist Adrian Lebedinschi, membrul comisiei parlamentare de anchetă privind frauda bancară e de părere că Parlamentul ar trebui să intervină cu modificări legislative şi să instituie o amnistie pentru funcţionarii din perioada fraudei bancare care vor accepta să conlucreze cu organele de drept:
„Noi perfect înţelegem că abuzuri au existat din partea la foarte mulţi funcţionari, dar noi am putea să găsim acel mijloc de aur împreună cu procuratura generală ca să-i eliberăm de răspundere penală pe acele persoane care vor veni cu declaraţii şi vor aduce probe că au fost impuşi de către conducători pentru ca să putem atrage la răspundere conducătorii şi beneficiarii finali ai acestor bani sustrași din sistemul bancar.”
Adrian Lebedinschi constată că la aproape şase ani de la frauda bancară, statul nu a reuşit să recupereze niciun leu din cele peste 13 miliarde furate. Lebedinschi nu exclude însă că procurorul general Alexandr Stoianoglo care la preluarea mandatului şi-a trasat drept prioritate investigarea fraudei bancare va livra în cel mai apropiat timp rezultate palpabile, chiar dacă, potrivit deputatului, jumătate din probele dosarului de rezonanţă au fost deja distruse.
