Cea mai discutată modificare este reintroducerea notelor la disciplinele de examen: Limba și literatura română și matematica pentru elevii din clasa a IV-a, după zece ani în care s-au dat doar calificative.
Până acum, elevii erau evaluați prin descriptori („excelent”, „foarte bine” etc.). Măsura este introdusă pentru a facilita trecerea elevilor spre gimnaziu, unde se utilizează sistemul de notare.
Potrivit ministrului Educației, Dan Perciun, reintroducerea notelor a fost testată anul trecut în mai multe școli.
Trecerea la sistemul de notare începând cu clasa a IV-a are loc după mai multe discuții cu părinții și învățătorii. Profesorii cu care a discutat Europa Liberă spun că astfel va crește performanța elevilor. Ei ar prefera ca notarea să se facă chiar din clasa I-a, pentru că astfel școlarii ar fi mai motivați să învețe.
Burse mai mari
O altă noutate este creșterea burselor studenților cu circa 40%. Valoarea medie va ajunge la 1.906 lei (95 de euro).
Cele mai mari burse vor fi acordate studenților de la specialitățile pedagogice, în contextul în care autoritățile depun eforturi de câțiva ani pentru a acoperi deficitul de învățători și profesori.
Dacă în prezent acestea variază între 2.545 și 3.260 de lei, din toamnă bursa de categoria I va ajunge la 4.565 de lei pe lună pentru cei care studiază științele educației.
Bursa studenților de categorie superioară în domeniul sănătății va crește de la 1.630 la 4.565 de lei, adică cu aproape 3.000 de lei.
Studenții de la specialitățile STEAM – precum arhitectura, ingineria, fizica, biologia, matematica și tehnologiile informaționale – vor putea primi până la 2.855 de lei pe lună. Pentru specializările agricole, bursa de categoria I va crește până la 2.280 de lei.
Autoritățile din educație au anunțat că a fost majorată și media minimă necesară pentru obținerea unei burse – de la 6,5 la 7. În același timp, pentru bursa de categoria I, media minimă necesară va rămâne 8,5.
Majorarea burselor i-a bucurat pe viitorii studenți. Totuși, tinerii spun că bursele rămân modeste, în condițiile în care coșul minim de consum în R. Moldova – adică suma minimă de care are nevoie o persoană pentru a-și acoperi nevoile de bază – este de circa 3.760 de lei, în 2025.
Bani pentru profesorii tineri
Din toamnă va fi majorat semnificativ și sprijinul financiar pentru profesorii tineri care vor preda în școli și grădinițe. Cei care vor merge în afara municipiilor Chișinău și Bălți vor primi 275.000 de lei, dacă au studii superioare, și 235.000 de lei, dacă au studii profesional-tehnice.
Pentru profesorii de discipline reale (matematică, fizică, chimie, biologie și informatică) și de limba și literatura română în școlile cu predare în rusă, indemnizațiile vor fi și mai mari. 300.000 de lei vor primi cei care se vor angaja la Chișinău sau la Bălți și 375.000 de lei – cei care vor merge în provincie.
Indemnizația va fi achitată în două tranșe: jumătate după primele șase luni de activitate și cealaltă jumătate, după 18 luni lucrate. Cei care nu vor lucra timp de 5 ani obligatorii acolo unde vor fi repartizați vor trebui să restituie banii.
Ministerul Educației speră astfel să-i stimuleze pe tinerii specialiști din domeniile matematicii, fizicii, chimiei, biologiei și informaticii să se angajeze în instituțiile de învățământ, iar pe absolvenții de liceu – să aleagă programe universitare cu profil real.
Potrivit ministrului Educației, Dan Perciun, autoritățile și-au propus să atingă cifra de 500 de tineri profesori și învățători repartizați anual în școlile și grădinițele din țară.
Datele statistice arată că numărul absolvenților repartizați anual de Ministerul Educației a crescut treptat: de la 296 – în 2022, până la 429 – în 2025. Totuși, acest număr acoperă mai puțin de o treime din deficitul de cadre didactice: 1.586 de locuri vacante, anul trecut.
Tot din septembrie, directorii adjuncți din instituțiile de învățământ vor fi angajați prin concurs. Acesta va cuprinde trei etape, printre care un test scris prin care vor fi evaluate cunoștințelor profesionale și manageriale și un interviu. Anterior, ministrul Educației, Dan Perciun, a spus că 40% dintre directorii adjuncți actuali au contracte de muncă pe o perioadă nedeterminată; cel mai în vârstă ar avea 80 de ani.
Programe de studiere a limbii române pentru familiile revenite din diasporă
Din toamnă se extind și programele de învățare a limbii române pentru copiii reveniți din diaspora, dar și pentru cei ai cetățenilor străini stabiliți în Republica Moldova.
Potrivit Ministerului Educației, peste 8.000 de copii reveniți din diaspora au fost înscriși în instituțiile de învățământ din Republica Moldova. Dintre aceștia, aproximativ 2.900 au fost înmatriculați în anul de studii 2025-2026.
Elevii vor beneficia gratuit de cursuri de învățare a limbii române pentru a se integra mai ușor în procesul educațional.
Vezi și Reportajul realizat de Europa Liberă pe 1 septembrie de la Liceul „Alexandru cel Bun” din Sângera unde au fost înmatriculați opt elevi care s-au întors cu familiile din Italia, Germania, Suedia sau Israel.
Codul Educației a fost revizuit la începutul anului, aceasta fiind cea mai amplă reformă din ultimii ani. Alte modificări vizează reorganizarea școlilor mici, revizuirea curriculumului școlar și introducerea manualelor noi la toate disciplinele. Cele de matematică, de pildă, vor fi înlocuite cu unele din Estonia care vor readaptate și traduse în limba română.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
