Teodorovici a spus într-o postare publicată pe rețele la 16 octombrie, că apariția piesei, scrisă de tatăl său, Ion Aldea-Teodorovici și Simion Ghimpu, în acest clip video este „o gravă încălcare morală și juridică” și că a depus demersuri la organele de drept din momentul în care a văzut conținutul publicat pe rețelele de socializare.

Interpretul a mai adăugat că a chemat-o și pe deținătoarea drepturilor de autor asupra textelor scrise de Simion Ghimpu, Vera Ghimpu Munteanu, pentru a fi parte a dosarului care va fi examinat în instanța de judecată.

„Am hotărât să acționez cât mai rapid juridic pentru că, de obicei, Facebook si YouTube sau alte rețele nu reacționează mereu pozitiv (pur și simplu nu șterg conținutul) dacă raportezi personal copyright infringement și dacă e început un caz penal sau civil sunt mult mai receptivi”, a menționat Cristofor Aldea-Teodorovici.

Și Anda Vanhovan, fiica lui Simion Ghimpu a calificat clipul muzical drept „un truc electoral eșuat” și a spus că mama sa, Veta Ghimpu Munteanu, care deține drepturile de autor asupra piesei nu și-a dat acordul pentru utilizarea acesteia, urmând să inițieze o cauză în instanță.

Piesa „Inima mea e Moldova” a apărut recent pe rețelele de socializare în cadrul unui spot propagandistic al Blocului „Victorie” – controlat de oligarhul fugar Ilan Șor, prin care e promovat votul „Nu” la referendum. În video, piesa este interpretată în limba română de cântăreții ruși Filip Kirkorov, Stas Mihailov și Nikolai Baskov.

• Te-ar putea interesa și: Kirkorov obține câștig de cauză în instanță, dar încă nu are voie în Moldova

Kirkorov și Baskov au cântat melodii în limba română și la lansarea din aprilie de la Moscova a blocului politic „Pobeda”.

Anterior, cei trei artiști au interpretat în mai 2023 și „imnul Găgăuziei”. În clipul video ei apar purtând tricouri ce îndemnau la un vot pentru candidata de atunci, actuala bașcană, Evghenia Guțul, susținută de fugarul Ilan Șor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Instituțiile de învățământ sunt din Comrat, Vulcănești, Ceadîr-Lunga, satele Etulia și Beșghioz. Banii sunt oferiți de UNICEF și Banca Mondială și vor acoperi lucrările de reparație a blocurilor sanitare și dotarea cu mobilier și echipament modern.

Costul total al proiectului este de 26 milioane de lei, bani care sunt acordați de Guvern prin Programul Satul European

În total, în anul 2023, instituțiile de învățământ din R. Moldova au primit dotări de echipamente, mobilier și materiale didactico-metodice, în valoare totală de circa 140 milioane de lei, iar suma destinată în acest scop pentru 2024-2025 va atinge cifra de 160 milioane de lei.

Amintim că în septembrie, liceul Teoretic „Mihail Ciachir” din municipiul Ceadîr-Lunga, cu predare în limba rusă din Găgăuzia a deschis prima clasă gimnazială cu studii exclusiv în română.

• Vezi și: Un liceu cu predare în limba rusă din Găgăuzia a deschis prima clasă gimnazială cu studii exclusiv în română

De asemenea, în Comrat funcționează singura instituție de învățământ cu predare în limba română din Găgăuzia. Este vorba despre liceul „Mihai Eminescu”, unde învață 600 de elevi.

Pentru că numărul alolingvilor care vor să învețe în română a crescut, cu ajutorul guvernului României, administrația instituției mai construiește un bloc de studii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o postare pe rețelele de socializare, Morari a anunțat că va veni la dezbateri, după ce anterior, jurnalista Mariana Rață, moderatoarea dezbaterilor electorale de la TV8 a spus că aceasta ar fi respins ofertele inițiale de a reveni în platoul televiziunii.

Dezbaterea din 15 octombrie, la care a fost invitată Natalia Morari, nu a mai avut loc după ce o pană de curent a survenit la scurt timp după ce moderatorii Mariana Rață și Anatolie Golea au prezentat-o pe Morari, singura candidată prezentă în platou. La dezbatere mai erau așteptați Victoria Furtună, Maia Sandu și Ion Chicu. Administrația postului de televiziune a declarat că întreruperea a fost cauzată de o pană de curent care a afectat studioul și că va desfășura o anchetă proprie pentru a investiga incidentul.

La scurt timp după incident, Morari a ieșit în live pe pagina sa de Facebook și a filmat momentul în care a avut un schimb de replici și acuzații cu fosta sa colegă, jurnalista Mariana Rață.

„Am fost invitată pentru prima dată în trei ani la TV8, de când mi-a fost furată această televiziune, la 12 minute de imitare a democrației, a ceea ce ei numesc dezbateri. Și întâmplător sau nu, anume astăzi a fost stinsă lumina când am intrat în emisie directă”, a spus Morari care a plecat de la conducerea televiziunii în 2021, când a recunoscut că tatăl copilului său este controversatul om de afaceri Veaceslav Platon, aflat la Londra, unde se ascunde de justiția moldoveană.

• Te-ar putea interesa și: Rusia și-a amintit de Veaceslav Platon înainte de alegerile moldovene

Fosta jurnalistă, Natalia Morari, a afirmat că incidentul de marți ar fi fost unul intenționat și a declarat că refuză să participe „în acest teatru”. Pe de altă parte, moderatorii Mariana Rață și Anatolie Golea au reacționat la scurt timp după această situație, într-un clip video publicat pe rețelele sociale, menționând că este pentru prima dată când se confruntă cu un asemenea incident.

„Numai am început dezbaterile și s-a deconectat lumina. Este pentru prima dată în noul sediu. Voi investiga de ce s-a întâmplat anume azi. Restabilim echipamentele și pornim dezbaterile în direct”, a spus jurnalista Mariana Rață.

• Vezi și: TV8 se disociază „complet și categoric” de recentele declarații ale moderatoarei Natalia Morari

Rață a scris ulterior pe pagina sa de Facebook că „singura beneficiară a acestei provocări este Natalia” și că a cerut Poliției să investigheze cazul și să fie realizată o anchetă.

Inspectoratul General al Poliției nu a oferit detalii despre plângerea depusă de moderatorii dezbaterii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit documentului, facilitățile vor fi acordate „în scopul motivării lucrătorilor medicali și farmaceutici”.

Regulamentul prevede că medicii, asistenții medicali și farmaciștii vor putea solicita compensații doar dacă locuiesc în afara localității în care își desfășoară activitatea și nu dețin o locuință în acea localitate.

• Vezi și: Spitalul raional unde 16 medici fac naveta, inclusiv directorul

Sumele acordate drept compensații vor fi calculate în funcție de distanța parcursă zilnic, numărul de zile sau ture care se preconizează a fi lucrate și de tarifele aprobate pentru transportul rutier.

Compensațiile nu se vor acorda pentru zilele/turele în care lucrătorii medicali și farmaceutici se vor afla în concedii de odihnă anuale, medicale, neplătite, deplasări și alte cazuri, prevăzute de legislație, în care aceștia nu s-au aflat la locul de muncă.

De asemenea, nu se vor compensa cheltuielile de transport personalului medical care utilizează transportul instituției medicale în care activează.

Datele Ministerului Sănătății arată că lucrătorii medicali cheltuie până la patru mii de lei doar pe transportul de la localitatea în care își au domiciliul până în cea unde își desfășoară activitatea. Numai la Spitalul raional Orhei lucrează 20 de medici și 35 de asistente medicale care fac naveta din Chișinău sau din raioanele învecinate. Alți 16 medici fac naveta zilnic din Chișinău la Spitalul Raional Căușeni.

• Te-ar putea interesa și: Zeci de medici și asistenți fac naveta la Orhei din bani proprii

În total, din bugetul de stat se vor aloca 12,3 milioane de lei pentru aceste facilități. Banii vor fi oferiți trimestrial instituțiilor medicale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Rusia lucrează activ pentru a submina alegerile din Moldova și integrarea sa europeană”, a spus jurnaliștilor pe 15 octombrie purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, John Kirby.

Oficialul Casei Albe a mai spus că, în ultimele luni, Moscova „a alocat milioane de dolari” pentru „finanțarea partidelor preferate de Rusia și răspândirea dezinformării pe rețelele sociale în favoarea campaniilor acestora”.

Kirby a acuzat și în trecut Rusia că încearcă să destabilizeze R. Moldova, afirmând că scopul final al Moscovei este să aducă la putere un guvern pro-rus.

În luna iunie, Statele Unite, Canada și Marea Britanie au spus, într-un rar comunicat comun al diplomațiilor lor, că au cunoștință de planurile Rusiei de a influența alegerile prezidențiale moldovenești și de a le contesta rezultatul prin incitare la proteste dacă nu ies cum ar vrea Kremlinul.

Președinta pro-europeană în funcție, Maia Sandu, este favorita clară în fața celorlalți 10 candidați la alegerile prezidențiale de duminică.

Atât Sandu, cât și alți oficiali de rang înalt au acuzat Rusia că încearcă să influențeze atât alegerile, cât și referendumul privind aderarea la UE, iar premierul Dorin Recean a spus că „încercările Kremlinului de a submina suveranitatea noastră și de a incita la tulburări nu vor reuși”.

• _{Citește și: Cât a costat guvernul de la Chișinău primirea „desantului” de înalți oficiali străini înaintea campaniei electorale}

La începutul lunii octombrie, poliția și procuratura au spus că au destructurat o rețea creată și finanțată din Rusia de oligarhul fugar Ilan Șor pentru coruperea alegătorilor. Numai în luna precedentă, peste 15 milioane de dolari din bănci rusești ar fi fost direcționate în conturile a peste 130.000 de cetățeni moldoveni, potrivit materialelor urmăririi penale.

Țările occidentale au sancționat mai mulți aliați moldoveni ai Kremlinului, în principal pe Șor și asociații săi, iar zeci de înalți oficiali europeni au vizitat Chișinăul în ultimele luni pentru a sprijini integrarea europeană.

Pe 15 octombrie, opt țări europene s-au angajat, printr-un acord semnat la Chișinău de miniștrii lor de Externe, să ajute R. Moldova să facă față „atacurilor hibride” ale Rusiei înaintea votului de duminică.

Mai devreme, ministrul moldovean de Externe, Mihai Popșoi, a declarat pentru Europa Liberă că autoritățile sunt încrezătoare că, împreună cu întreaga societate, pot asigura alegeri și un referendum democratice, în ciuda temerilor privind amestecul Rusiei (A.E.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit investigațiilor, în perioada februarie 2014 – iulie 2019, Stati, în calitate de deputat și ulterior, ambasador cu misiuni speciale, a deținut personal, dar și prin intermediul unei rude apropiate, bunuri a căror valoare au depășit substanțial cu aproape două milioane de lei, veniturile pe care acesta le-a declarat oficial.

Procuratura Anticorupție spune că dosarul penal a fost inițiat în ianuarie 2022 în urma unei autosesizări a procurorului. Fostul parlamentar nu-și recunoaște vina.

• Te-ar putea interesa și: „Îmbogățirea ilicită” – tot mai multe dosare, dar nicio condamnare în ultimii doi ani

Procurorii precizează că pentru a garanta executarea pedepsei, a fost aplicat sechestru asupra bunurilor imobile și mijloacelor bănești ale inculpatului, valoarea cărora acoperă diferența constatată și amenda pe care o riscă. Printre bunurile aflate sub sechestru se numără un bun imobil cu valoarea de peste 1,4 milioane de lei, peste 44 de mii de euro și circa 34 de mii de dolari.

Dacă va fi găsit vinovat, fostul deputat riscă o amendă de până la 500 de mii de lei sau închisoare de la 7 la 15 ani, în ambele cazuri cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau exercita o anumită activitate pe un termen de la 10 la 15 ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit lui Dan Perciun, semnarea acestui protocol reprezintă un pas important pentru sportivii de pe ambele maluri ale Prutului, inclusiv desfășurarea cantonamentelor comune.

„De asemenea va permite transferarea experienței bogate pe care o are România în vederea accesării fondurilor europene, dar la și cele de preaderare. Sunt multe oportunități pe care le deschide acest protocol, întărește relația pe care o avem până acum”, a spus ministrul Educației.

• Te-ar putea interesa și: 40 de autobuze școlare cumpărate cu banii României, distribuite direcțiilor raionale de învățământ

La rândul ei, președinta Agenției Naționale pentru Sport din România, medaliată cu șapte medalii olimpice la Jocurile Olimpice, canotoarea Elizabeta Lipa, ne-a felicitat pentru rezultatele remarcabile obținute de sportivii moldoveni la Paris.

„Sunt ferm convinsă că avem ce să învățăm de la dumneavoastră și dumneavoastră aveți ce să învățați de la noi. Și când se unesc aceste forțe, rezultatele nu au cum să nu apară. Rezultatele se fac într-o echipă, când se vâslește în același sens” a spus președinta Agenției Naționale pentru Sport din România.

La Jocurile Olimpice de la Paris, R. Moldova obținut 4 medalii, trei de bronz și una de argint, iar sportivii români au câștigat nouă medalii: 3 de aur, 4 de argint și 2 de bronz.

Embed Răspândește

Lotul olimpic al R. Moldova, întâmpinat cu flori și fanfară la aeroport: Sunteți eroii noștri!

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:04:15 0:00

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un comunicat al Ministerului rus de Interne, cu doar 5 zile înainte de alegerile prezidențiale moldovene din 20 octombrie, se spune că Platon ar fi folosit o schemă ilegală de sustragere a banilor împreună cu alți trei complici, inclusiv oligarhul fugar Vladimir Plahotniuc și Renato Usatîi.

În timp ce Usatîi candidează la prezidențialele moldovene, Platon nu participă la alegeri, dar o sprijină inclusiv în postări sponsorizate pe rețelele de socializare pe candidata independentă, Natalia Morari, cu care are împreună un copil.

Usatîi și Morari, care au locuit în Rusia în trecut, candidează împotriva președintei pro-occidentale Maia Sandu, alături de alți contracandidați, dar se află la mare distanță de ea, în sondaje. Vorbind despre rivalii săi, Sandu a spus de câteva ori că printre ei s-ar afla candidați ai Kremlinului, dar nu a dat nume.

Platon nu a reacționat imediat, în mod public, la noile acuzații rusești. Anul trecut, Platon a fost condamnat de o instanță de fond din de la Moscova la 20 de ani de închisoare pentru că ar fi facilitat scoaterea ilegală din Rusia a altor 126 miliarde de ruble, prin schema infracțională cunoscută publicului larg cu numele de „Laundromat”.

Atunci, Platon a spus că sentința este ilegală.

• Te-ar putea interesa și: Veaceslav Platon, condamnat în absență la 20 ani de închisoare, la Moscova

Platon, care mai este cetățean rus și ucrainean, se află pe lista de sancțiuni a Canadei, dar și pe lista persoanelor sancționate de autoritățile moldovene.

În R. Moldova, el este învinuit în mai multe cauze penale și se află în căutare din vara anului 2021. Atunci, după o scurtă perioadă de detenție din cauza condamnării sale într-un dosar legat de „furtul miliardului”, Platon a reușit să obțină anularea sentinței și să iasă la libertate cu ajutorul fostului procuror general, Alexandr Stoianoglo, care candidează și el astăzi la prezidențiale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Partea moldoveană a fost reprezentată de vicepremierul și ministrul moldovean al Afacerilor Externe, Mihai Popșoi. Potrivit lui, memorandumul a fost semnat cu scopul de a întări capacitățile instituționale ale R. Moldova în contextul provocărilor geopolitice generate de politica externă agresivă a Rusiei.

În cadrul evenimentului, Popșoi a recunoscut că vizita oficialilor străini este un „mesaj politic” și un „semn clar de susținere a aspirațiilor europene” al R. Moldova. El a spus că referendumul privind înscrierea aderării la UE ca obiectiv în Constituție este un „test important” pentru a demonstra „că Moldova poate face ingerințelor rusești”, care ar încerca să deturneze parcursul european al Chișinăului printr-o „campanie de atacuri hibride”.

Miniștrii Afacerilor Externe ai celor opt state au transmis, aproximativ, același mesaj: că UE a deschis ușa pentru R. Moldova, iar la referendumul din 20 octombrie moldovenii trebuie să decidă dacă vor sa nu să continue parcursul european al țării. În particular, ministrul de Externe al Danemarcei, Lars Løkke Rasmussen, a spus că țara sa este la fel ca Moldova „mică într-o lume mare” și ambele au nevoie de prieteni cărora „să le vândă produsele, să partajeze tehnologiile și să se simtă în siguranță”.

Nordic-Baltic 8 (NB8) este un format de cooperare regională pe subiecte regionale și internaționale.

Cei opt miniștri completează lista oficialilor europeni care au vizitat Republica Moldova în campania electorală pentru alegerile prezidențiale și referendumul privind relațiile cu Uniunea Europeană din 20 octombrie, cerut de actuala președintă și candidata pentru un nou mandat, Maia Sandu.

• Te-ar putea interesa și: Cât a costat guvernul de la Chișinău primirea „desantului” de înalți oficiali străini înaintea campaniei electorale

Recent, la Chișinău a fost într-o vizită oficială Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. La Chișinău ea a prezentat „planul de creștere economică pentru Republica Moldova” prin care Uniunea Europeană vrea să investească în Moldova 1,8 miliarde de euro în următorii trei ani.

Până la startul campaniei electorale pentru scrutinul din 20 octombrie, la Chișinău au sosit patru președinți și trei șefi de guvern, alături de zeci de alți miniștri și demnitari de rang înalt. Nota de plată pentru primirea acestora a costat guvernul moldovean câteva milioane de lei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-un briefing de presă susținut la 15 octombrie, deputata neafiliată Victoria Cazacu a spus că a decis să adere la Partidul Nostru pentru „a deveni vocea” tuturor inițiativelor legislative ale formațiunii extraparlamentare. Ea a afirmat că a luat decizia după mai multe discuții cu diverși cetățeni, prieteni și colegi, care i-ar fi recomandat să-și continue munca „pentru interesele R. Moldova împreună cu Renato Usatîi”.

Într-o reacție la acest anunț, partidul de guvernământ a spus că deputata a fost exclusă din partid pentru un „comportament incompatibil cu valorile PAS”.

„Azi se reconfirmă că decizia de a o exclude a fost una corectă”, a spus purtătoarea de cuvânt a formațiunii, Adriana Vlas.

Fostă deputată a Partidului Acțiune și Solidaritate, Victoria Cazacu a fost exclusă din fracțiunea parlamentară după ce a refuzat să-și depună mandatul la solicitarea președintelui Parlamentului, Igor Grosu, care a invocat implicarea fiicei sale, inspectoarea vamală Diana Cazacu, într-un scandal de corupție de la Aeroportul Internațional Chișinău.

• Vezi și: Fiică de deputată, bănuită de corupție: „Mama nu are nicio legătură cu activitatea mea în Serviciul Vamal”

În replică, Cazacu a spus că este denigrată, iar fiica ei a afirmat într-un briefing de presă din 9 aprilie că este vorba de un „scandal politic”, cu „interese ascunse”, fără a oferi însă alte detalii.

Printre inspectorii cercetați în acest dosar de corupție, alături de fiica deputatei Victoria Cazacu sunt și fiul deputatului socialist Radu Mudreac, și fiul fostului deputat democrat Gheorghe Brașovschi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Astfel, în anexa deciziei inițiale adoptate pe 28 aprilie 2023 au fost incluse următoarele persoane și entități:

• Evghenia GUȚUL, bașcana autonomiei găgăuze. În expunerea de motive a deciziei se spune că Guțul a lucrat anterior pentru Partidul Șor, actualmente interzis, și a fost implicată în finanțarea ilegală a acestuia. Ea este criticată și pentru că a propus la funcții de conducere în executivul de la Comrat mai mulți asociați ai lui Șor, deși aceștia nu ar avea legături cu UTA Găgăuzia. În document se mai arată că bașcana a vizitat Rusia și s-a întâlnit cu președintele Vladimir Putin, deși nu are „competența constituțională relevantă”, cerându-i liderului rus sprijinul pentru Găgăuzia. „Prin promovarea separatismului în UTA Găgăuzia și a legăturilor strânse cu Federația Rusă, Evghenia Guțul încearcă să răstoarne ordinea constituțională, amenințând astfel suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, stabilitatea și securitatea în Republica Moldova”, se spune în decizia Consiliului UE.
• Iurii CUZNEȚOV, șef adjunct al Departamentului general pentru relații externe al UTA Găgăuzia. Fost membru al Partidului Șor, Iurii Cuznețov este prezentat ca un asociat al Evgheniei Guțul și criticat pentru că a însoțit-o pe bașcană în timpul vizitei sale în Rusia, fiind implicat în schema de finanțare a locuitorilor autonomiei găgăuze prin intermediul unei bănci rusești.
• Ilia UZUN, vicepreședinte al Comitetului executiv al UTA Găgăuzia, membru al Adunării Populare de la Comrat. În documentul UE se arată că Uzun este un asociat al lui Ilan Șor. A fost sancționat pentru că s-a întâlnit cu Șor în Israel pentru a discuta planurile electorale pentru alegerea guvernatoarei Evghenia Guțul. Uzun este implicat în răspândirea propagandei ruse, a planificat, a participat și a condus demonstrații împotriva autorităților R. Moldova, organizate de Ilan Șor sau de asociații săi, se spune în documentul citat.
• Mihail VLAH, guvernator adjunct și consilier pentru relații cu mass-media al guvernatoarei UTA Găgăuzia. Mihail Vlah este sancționat și el pentru asocierea cu Ilan Șor și Evghenia Guțul, dar și pentru că a participat la o demonstrație violentă împotriva guvernului Republicii Moldova și a încercat să destabilizeze ordinea constituțională susținând că UTA Găgăuzia are dreptul de a deschide reprezentanțe diplomatice în străinătate.
• Nelli PARUTENCO, fondatoare/directoare a organizației neguvernamentale Evrazia, cu sediul la Moscova. Documentul spune că Parutenco a fost trezorierul Partidului Șor și că după deschiderea unui dosar penal pentru finanțarea ilegală a formațiunii, aceasta a fugit la Moscova. Evrazia promovează discursurile propagandei ruse, inclusiv în rândul minorilor, și servește drept canal pentru finanțarea de la o bancă rusă și de la Ilan Șor a cetățenilor și proiectelor de infrastructură din Găgăuzia, se mai spune în textul citat.
• EVRAZIA, organizație necomercială autonomă pentru promovarea cooperării internaționale, cu sediul la Moscova. A fost sancționată pentru asocierea cu Nelli Parutenco și Ilan Șor, dar și pentru că „încearcă să răstoarne ordinea constituțională, amenințând astfel suveranitatea și independența Republicii Moldova, precum și democrația, stabilitatea și securitatea în Republica Moldova”, potrivit documentului.

În decizia Consiliului UE din 14 octombrie se reafirmă „sprijinul neclintit” pentru Republica Moldova, care se confruntă cu activități destabilizatoare desfășurate de actori externi.

• Te-ar putea interesa și: Guțul, alți lideri găgăuzi și Evrazia, adăugați listei de sancțiuni a Uniunii Europene

În mai 2023, UE i-a sancționat pe politicienii Ilan Șor, Marina Tauber, Vlad Plahotniuc, omul de afaceri rus Igor Ceaika, și pe fostul șef-adjunct de la IGP Gheorghe Cavcaliuc. În februarie 2024, pe lista de sancțiuni au fost adăugate alte șase persoane și o entitate - Asociația Oamenilor cu Epoleți „Scutul Poporului”.

Unii dintre cei sancționați de UE au ajuns, pentru aceleași motive, pe liste de sancțiuni din SUA, Canada și alte țări occidentale.

Tauber, Șor și Plahotniuc au contestat în instanțe europene sancțiunile, și așteaptă încă o decizie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Academia Regală Suedeză de Științe a anunțat că a decis să acorde Premiul Nobel pentru Economie din 2024 lui Daron Acemoglu, Simon Johnson și James A. Robinson „pentru studiile asupra modului în care se formează instituțiile și cum influențează prosperitatea”.

Daron Acemoglu, un americano-turc, este profesor la MIT, la fel ca Simon Johnson, un economist americano-britanic.

Prin lucrările lor, laureaţii „au demonstrat importanţa instituţiilor societale pentru prosperitatea unei ţări. Societăţile în care statul de drept este slab şi în care instituţile exploatează populaţia nu generează creştere (economică) şi nici schimbări pozitive. Cercetările laureaţilor ne ajută să înţelegem de ce”, precizează într-un comunicat Academia.

Cei trei economişti sunt recompensaţi după americanca Claudia Goldin în 2023, laureată cu privire la lucrările sale privind locul femeilor în piaţa muncii şi veniturile acestora.

Premiul Economiei - care nu a fost prevăzut în testamentul lui Alfred Nobel - a fost creat de către Banca centrală a Suediei „în memoria” intentatorului.

El s-a adăugat în 1969 celor cinci recompense tradiţionale - medicină, fizică, chimie, literatură şi pace -, motiv pentru care este numit de către criticii săi „falsul Nobel”.

Acest premiu încheie sezonul din 2024, care a promovat inteligenţa artificială (AI) în Nobelurile Fizicii şi Chimiei şi grupul japonez Nihon Hidankyo, angajat împotriva armei nucleare, distins cu Nobelul Păcii.

Nobelul Literaturii i-a fost decernat sud-coreencei Han Kan - singura femeie recompensată în 2024 -, iar Nobelul Medicinei le-a fost atribuit americanilor Ambros şi Ruvkun pentru lucrări în domeniul reglementării genelor.

Laureaţii primesc un cec de 11 milioane de coroane (920.000 euros), împărţit în cazul laureaţilor multipli.

Text preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La Chișinău, miniștrii țărilor nordice și baltice își vor exprima sprijinul pentru „reformele din Moldova” și reziliența acesteia față de „intensificarea atacurilor hibride”. Totodată, ei vor împărtăși experiența țărilor lor în privința relațiilor strânse și a calității de membru al Uniunii Europene, precizează un comunicat de presă al guvernului Suediei.

„În timp ce Moldova se pregătește să decidă cu privire la viitorul său, țările nordice și baltice susțin ferm dreptul tuturor moldovenilor de a face o alegere liberă și independentă. În calitate de țări relativ mici, orientate spre export, situate în apropierea sau de-a lungul frontierei de est a UE, avem informații importante de împărtășit despre UE. Sperăm că experiențele noastre îi vor ajuta pe moldoveni să ia o decizie bazată pe fapte, nu pe temeri”, a declarat Maria Malmer Stenergard, ministrul suedez al afacerilor externe și coordonator al formatului de cooperare nordică și baltică.

Delegația se va întâlni cu premierul Dorin Recean și cu ministrul afacerilor externe, Mihai Popșoi, pentru a discuta despre procesul de aderare a Moldovei la UE și noi domenii de cooperare. Țările nordice și baltice au alocat resurse semnificative în sprijinul reformelor din Moldova, al eforturilor de consolidare a instituțiilor democratice, a securității energetice și a asistenței umanitare. În 2023, acest sprijin s-a ridicat la 128,4 de milioane de euro, notează sursa citată.

Miniștrii urmează să viziteze mai multe regiuni din Moldova, unde vor împărtăși publicului experiențele lor cu privire la UE.

• Vezi și: Analiză | Ce impact are șirul de vizite ale demnitarilor europeni la Chișinău

Țările nordice și baltice s-au angajat, de asemenea, să consolideze reziliența Moldovei față de intensificarea atacurilor hibride înainte de referendum, precum și în fața consecințelor umanitare și economice semnificative ale războiului din Ucraina.

Potrivit comunicatului oficial, în timpul vizitei, delegația va semna un memorandum de înțelegere cu privire la consolidarea capacităților instituționale ale Republicii Moldova. Memorandumul vizează cooperarea, coordonarea și schimbul de informații, inclusiv sprijinul pentru modernizarea sălii de monitorizare a situației din cadrul ministerului moldovean al Afacerilor Externe. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Comisia Electorală Centrală a confirmat, pentru agenția IPN, că nu a înregistrat solicitări de organizare a unui exit-poll până la data limită, de 13 octombrie.

Potrivit legislației, în eventualitatea turului doi la alegerile prezidențiale, solicitările pentru exit-poll pot fi depuse până pe 27 octombrie.

• Te-ar putea interesa și: Cine sunt candidații la prezidențiale și ce le promit moldovenilor

În Republica Moldova, ultimul exit-poll a fost organizat în turul doi al alegerilor prezidențiale, din 15 noiembrie 2020, când Maia Sandu a învins cu 57,72% din voturi, fostul președinte Igor Dodon obținând 42,28% din sufragii. Atunci, rezultatele exit-polului au fost de 54,7% pentru Maia Sandu și 45,3 la sută pentru Igor Dodon.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Zelenski a spus că partenerii Ucrainei trebuie să ţină cont de noile realităţi de pe teren și să dea forţelor ucrainene armament cu rază lungă de acţiune.

Zelenski a arătat că Moscova trebuie împiedicată să se adapteze la noile capacităţi ucrainene, pentru că „pacea adevărată poate fi obţinută doar prin forţă”.

„Vedem o alianţă tot mai mare între Rusia şi regimuri precum Coreea de Nord. Nu mai este vorba doar despre transferul de arme. De fapt, este vorba despre transferul de oameni din Coreea de Nord către forţele militare de ocupaţie. Evident, în astfel de circumstanţe, relaţiile noastre cu partenerii noştri trebuie să fie dezvoltate”, a spus Zelenski.

„Linia întâi are nevoie de mai mult sprijin. Atunci când vorbim despre mai multe capacităţi cu rază lungă de acţiune pentru Ucraina şi de mai multe provizii decisive pentru forţele noastre, aceasta nu este doar o listă de echipamente militare. Este vorba despre creşterea presiunii asupra agresorului, care trebuie să fie mai puternică decât poate rezista Rusia. Şi este vorba despre prevenirea unui război mai mare. Pacea adevărată poate fi obţinută doar prin forţă”, a argumentat Zelenski anunţând că întreaga săptămână viitoare va fi dedicată lucrului în acest sens cu partenerii.

„Ne pregătim acum pentru noile negocieri care vor avea loc săptămâna aceasta. Vom continua să prezentăm partenerilor noştri europeni strategia noastră de a forţa Rusia la pace”, a anunţat preşedintele ucrainean.

„Echipele statului nostru şi echipele liderilor noştri parteneri, cărora le-a fost deja prezentat Planul Victoriei (planul de pace al lui Zelenski - n.r.), continuă să lucreze la detalii - avem nevoie de paşi comuni, iar aceştia trebuie să fie paşi puternici. Există unele aspecte suplimentare care trebuie convenite cu partenerii noştri”, a adăugat liderul de la Kiev.

Referinţa lui Zelenski la soldaţii nord-coreeni care ar lupta pe frontul din Ucraina alături de ruşi vine în contextul în care ministrul sud-coreean al apărării, Kim Yong-hyun, a declarat marţi că „există o mare posibilitate” ca Phenianul să desfăşoare trupe pentru a ajuta Rusia în războiul cu Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: „Valiza fără mâner”. Două luni de operațiuni ale forțelor ucrainene în regiunea Kursk

Ministrul a declarat, de asemenea, în cadrul unei audieri în Parlament, că este posibil ca informaţiile apărute în presă potrivit cărora ofiţeri nord-coreeni ar fi fost ucişi într-o lovitură ucraineană pe teritoriul controlat de forţele ruse să fie adevărate.

Kremlinul a respins joi afirmaţiile Coreei de Sud potrivit cărora Coreea de Nord ar fi trimis personal militar pentru a ajuta Rusia împotriva Ucrainei şi s-ar putea să ia în calcul o desfăşurare de trupe şi mai mare. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, întrebat joi dacă Coreea de Nord îşi trimite trupele să lupte în Ucraina, a declarat reporterilor: „Aceasta pare a fi o altă ştire falsă”.

Zelenski și-a prezentat planul său de pace mai multor lideri europeni şi preşedintelui american Joe Biden.

Text preluat de pe Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un avion de tip An-3, cu pasageri la bord, a aterizat de urgență în Iakutia, lângă orașul Olekminsk. Potrivit Ministerului Regional pentru Situații de Urgență, la bord se aflau trei membri ai echipajului și doi pasageri, unul dintre aceștia a murit.

Aeronava, care aparținea companiei Borus Airlines, efectua un zbor de la Olekminsk către Jeleznogorsk. Avionul a aterizat de urgență aproape imediat după decolare, din cauza unei pierderi a forței motorului, conform procuraturii de transport.

Imaginile publicate de autorități arată avionul prăbușit în pădure, cu avarii semnificative. O anchetă penală a fost deschisă pentru investigarea circumstanțelor ce au dus la încălcarea siguranței transportului aerian.

An-3 este o versiune modernizată a modelului An-2, cunoscut sub numele de „colț”, echipată cu un singur motor turbopropulsor. Aeronava a fost produsă între anii 2000 și 2009 la asociația de producție Polet din Omsk, cu un total de 25 de unități fabricate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Comisia Electorală Centrală (CEC) a sancționat mai mulți concurenți electorali în urma examinării, la ședința din 12 octombrie, a rapoartelor financiare din prima săptămână a campaniei electorale (20-30 septembrie) pentru prezidențialele și referendumul privind aderarea la UE, care vor avea loc pe 20 octombrie.

Fostul ministru de Externe, Tudor Ulianovschi, a fost sancționat cu suspendarea timpului gratuit pentru publicitate electorală pentru 48 de ore (în zilele de 13 și 14 octombrie). Membrii CEC au constatat că Ulianovschi a utilizat corturi publicitare, pe care le-a achiziționat personal pentru suma de 42.000 de lei, fără a le declara conform legii.

De asemenea, el a depus cu întârziere raportul privind veniturile din prima săptămână de campanie și nu a evaluat activitatea voluntarilor implicați.

Sancțiunea a fost propusă de vicepreședintele CEC, Pavel Postica, care a subliniat că instituția „va aplica treptat și alte sancțiuni”, în afară de avertismentele date până acum, pentru a asigura „transparența finanțării campaniei electorale”.

Publicitatea electorală gratuită reprezintă un beneficiu de care beneficiază toți concurenții electorali în timpul campaniei.

Au depus tardiv rapoartele financiare și fostul ministru de Interne, Andrei Năstase, fostul premier Vasile Tarlev și ex-procuroarea Victoria Furtună. Năstase și Tarlev au fost sancționați cu o „atenționare”, deoarece au mai avut abateri anterioare, în timp ce Furtună, fiind la prima abatere, a primit doar un avertisment.

Verificarea rapoartelor participanților la referendum a dus la o avertizare pentru Partidul Comuniștilor, din cauza întârzierii prezentării raportului financiar.

Partidele „Democrația Acasă” și „Voința Poporului” au fost atenționate pentru că nu au informat CEC despre deschiderea contului „fond electoral”. Mișcarea Alternativa Națională, condusă de primarul Chișinăului, Ion Ceban, a primit o atenționare pentru neprezentarea declarației privind fondurile din contul electoral.

Toate sancțiunile aplicate de CEC pot fi contestate la Curtea de Apel Chișinău.

• Te-ar putea interesa și: Cine sunt candidații la prezidențiale și ce le promit moldovenilor
  

Alegerile prezidențiale și referendumul constituțional privind aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană vor avea loc simultan, pe 20 octombrie. Pentru a face agitație pentru un vot „Da” sau „Nu” la referendum s-au înregistrat 15 partide. La prezidențiale au fost înregistrați 11 candidați.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Comisia Electorală Centrală (CEC) anunță că persoanele care nu pot ajunge la secția de votare din motive de sănătate sau alte cauze pot solicita urna mobilă pentru a-și exercita dreptul de vot. Votarea la locul aflării este disponibilă doar în raza secției de votare la care alegătorul este înregistrat la domiciliu sau reședință.

Cererile pentru urna mobilă pot fi depuse în scris până la ora 14:00 a zilei anterioare votării, adică 19 octombrie.

În ziua alegerilor, cererile vor fi aprobate de biroul electoral până la ora 14:00 numai la prezentarea unui certificat medical.

• Te-ar putea interesa și: Cât de bogați sunt candidații la prezidențiale în comparație cu un moldovean de rând
  

Persoanele care nu pot depune singure cererea pentru votarea la locul aflării pot solicita ajutorul unui membru al familiei sau al asistentului social de la primărie. Dacă alegătorul nu poate semna cererea din cauza unei deficiențe fizice sau a unei boli, poate face cererea verbal la sediul secției de votare. Dacă nu poate depune cererea în persoană, o poate face și telefonic.

În ziua alegerilor, președintele biroului electoral va desemna cel puțin doi membri ai biroului pentru a se deplasa cu urna mobilă și materialul necesar votării la locul unde se află alegătorul.

În acest an, pentru asigurarea mai sporită a secretului votării la locul aflării, CEC a confecționat cabine speciale pentru vot secret.

Pe 20 octombrie 2024, 11 candidați vor concura pentru voturile moldovenilor la alegerile prezidențiale, care se vor desfășura simultan cu referendumul constituțional despre aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Statele Unite au extins sancțiunile împotriva sectoarelor petroliere și petrochimice ale Iranului, ca răspuns la atacul său din 1 octombrie asupra Israelului, conform unui comunicat al Departamentului Trezoreriei SUA.

16 persoane juridice și 23 de nave au fost supuse restricțiilor pentru „participarea cu bună știință la tranzacții semnificative care implică cumpărarea, achiziția, vânzarea, transportul sau vânzarea de petrol”.

„Ca răspuns la atacul Iranului asupra Israelului, Statele Unite iau măsuri decisive pentru a perturba în continuare capacitatea regimului iranian de a-și finanța și de a-și desfășura activitatea de destabilizare”, a declarat secretarul de Trezorerie Janet L. Yellen.

Oficialul american a mai afirmat că sancțiunile impuse vizează eforturile Iranului de a redirecționa veniturile din industria sa energetică pentru a finanța activități dăunătoare și destabilizatoare.

Aceste activități includ dezvoltarea programului nuclear al Iranului, proliferarea rachetelor balistice și a vehiculelor aeriene fără pilot, precum și sprijinirea grupărilor teroriste regionale, având consecințe periculoase atât pentru regiune, cât și pentru întreaga lume, potrivit lui Janet L. Yellen.

Înainte de decizia Departamentului Trezoreriei SUA, au existat informații că SUA și Israel discută despre posibile lovituri asupra instalațiilor petroliere iraniene ca răspuns la atacul cu rachete al Teheranului.

Pe 1 octombrie, Iranul a lansat aproximativ 180 de rachete balistice asupra Israelului. Teheranul a declarat că acesta a fost un răspuns la moartea aliaților Iranului în lupta împotriva Israelului - liderii grupărilor „Hamas” (recunoscute ca teroriste în SUA și UE) și „Hezbollah” (este atât un grup armat, cât și un Partid politic libanez, recunoscut drept terorist în SUA).

De la sfârșitul lunii septembrie, Israelul a lovit ținte Hezbollah în Liban, în special în capitala țării, Beirut. Armata israeliană desfășoară și o operațiune la sol în Liban și, în același timp, continuă operațiunile de luptă în Fâșia Gaza împotriva grupării Hamas.

Articol preluat de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În Donețk, trei persoane au fost ucise și opt au fost rănite, potrivit guvernatorului regional Vadym Filashkin.

În regiunea de nord-est a Harkovului, un bărbat de 38 de ani a fost ucis de bombardamentele rusești în Kozacha Lopan, iar un bărbat de 67 de ani a fost ucis în Kupeansk, au informat autoritățile regionale.

Trupele ruse au bombardat, de asemenea, zone populate din regiunea Herson, inclusiv orașul herson, a raportat guvernatorul regional Oleksandr Prokudin, adăugând că o unitate medicală, o clădire administrativă, un turn celular și clădiri rezidențiale au fost avariate în oraș.

Forțele ucrainene au eliberat Hersonul în noiembrie 2022, forțând trupele ruse să se retragă la est de râul Nipru, dar forțele Moscovei continuă să lovească orașul și regiunea înconjurătoare de peste râu, provocând victime și daune infrastructurii civile și energetice.

În sud-estul regiunii Zaporojie, două femei și o fetiță de 11 ani au fost rănite de bombardamentele rusești la începutul zilei de 12 octombrie, a declarat guvernatorul regional Ivan Fedorov.

Separat, forțele aeriene ucrainene au declarat că apărarea aeriană a doborât 24 din cele 28 de drone lansate de Rusia în regiunile Sumi, Poltava, Dnipropetrovsk, Mikolaiv și Herson.

• Te-ar putea interesa și: Ucraina într-un moment crucial, cu presiuni crescânde, pe câmpul de luptă și nu numai
  

Între timp, dronele ucrainene au atacat regiunile ruse Belgorod și Krasnodar, rănind trei persoane la începutul zilei de 12 octombrie, au declarat oficialii ruși.

Guvernatorul Belgorodului, Vyacheslav Gladkov, a declarat pe Telegram că o femeie și doi bărbați răniți într-o lovitură asupra Ustinka au fost spitalizați în stare de gravitate medie.

În Krasnodar, trei case și un vehicul au fost distruse de dronele ucrainene, a declarat șeful regional Veniamin Kondratyev pe Telegram.

În zona ocupată de Rusia a regiunii Luhansk din estul Ucrainei, un depozit de combustibil a fost incendiat în Rovenki, au raportat canalele locale Telegram, postând un videoclip al presupusului incendiu.

Nu a existat o confirmare oficială a atacului de la Rovenki, care a fost al doilea după un atac asupra depozitului de combustibil în luna mai, care a ucis mai multe persoane.

Separat, Ministerul rus al Apărării a declarat că forțele sale au doborât 17 drone deasupra Krasnodar, 12 deasupra Kursk, 2 deasupra Belgorod, în timp ce alte 16 au fost doborâte în largul coastei Mării Azov.

Ucraina, a cărei infrastructură a fost afectată de atacurile neîncetate ale dronelor și rachetelor rusești, care au provocat numeroase victime în rândul civililor, a recurs la rândul său, în ultima perioadă, la lovirea obiectivelor militare rusești - în principal depozite de combustibil - cu propriile drone.

Citește și: Zelenski a discutat despre „planul victoriei” cu mai mulți lideri europeni

Președintele Volodimir Zelenski, care a încheiat la 11 octombrie un turneu la principalii aliați europeni ai Ucrainei, a făcut presiuni pentru a obține aprobarea de a utiliza sisteme moderne de arme cu rază lungă de acțiune donate de Occident pentru a lovi mai adânc în interiorul Rusiei - o solicitare care până în prezent a fost refuzată de majoritatea liderilor occidentali.

Zelenski a declarat, în timpul vizitei sale la Berlin din 11 octombrie, că este important ca aliații Ucrainei să nu își reducă asistența anul viitor.

Kievul se confruntă cu luni dificile în lupta sa pentru a opri avansul lent, dar continuu al Rusiei în est.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Data de 10 noiembrie nu mai e în discuție”, a spus reporterilor comisara europeană pentru afaceri interne, Ylva Johansson. Ea a spus că pentru moment nu există un nou calendar de implementare, dar se analizează și opțiunea unei introduceri treptate, scrie Reuters.

Sistemul de intrare/ieșire (EES) ar trebui să creeze o înregistrare digitală care să facă legătura între un document de călătorie și citirile biometrice care confirmă identitatea unei persoane, eliminând necesitatea ștampilării manuale a pașapoartelor la frontiera externă a UE.

Acesta ar impune cetățenilor din afara UE care sosesc în spațiul Schengen de liberă circulație să își înregistreze amprentele digitale, să furnizeze o scanare facială și să răspundă la întrebări privind șederea lor.

Măsura face parte dintr-un plan mai amplu de digitalizare a sectorului frontierelor blocului comunitar, printre care se numără și introducerea unei autorizații electronice pentru călătorie în UE pentru cetățenii din afara Uniunii, a căror țări se bucură de un regim liberalizat de vize, inclusiv din R. Moldova.

• Vezi și: Fără viză, dar cu autorizație de călătorie în Israel și UE. Ce înseamnă asta și când se va aplica?
  

Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al Ministerului german de Interne a declarat că Germania, Franța și Olanda, care reprezintă 40% din traficul de pasageri afectat, nu sunt pregătite să pună în aplicare EES deoarece „stabilitatea și funcționalitatea necesare sistemului central EES, care urmează să fie furnizate de agenția UE EU-Lisa, nu sunt încă realizate”.

EU-Lisa este agenția responsabilă cu punerea în aplicare a sistemelor informatice la scară largă în cadrul UE. Ministerul francez de Interne a declarat că, deși Franța este convinsă de utilitatea EES, introducerea sa trebuie pregătită corespunzător.

Implementarea EES era programată inițial pentru 2022, dar s-a confruntat cu mai multe întârzieri, în special de ordin tehnic. UE speră că prin acest sistem va reuși să identifice mai ușor persoanele care depășesc perioada de ședere în blocul comunitar sau care comit furt de identitate.

Euronews scrie că toate statele membre, cu excepția Ciprului și a Irlandei, și patru țări asociate Schengen - Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția - vor lua parte la sistem. Pașapoartele din Cipru și Irlanda vor continua să fie ștampilate manual.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit comunicatului, au fost eliminate șapte conturi de Facebook, 23 de pagini, un grup și 20 de conturi pe Instagram pentru încălcarea politicii companiei împotriva comportamentului neautentic coordonat. Această rețea provenea în principal din regiunea transnistreană și viza publicul vorbitor de limbă rusă din R. Moldova. Campania a fost eliminată înainte ca autorii ei să poată construi audiențe autentice pe aplicațiile Meta.

Campania s-a axat pe mai mult de 10 surse de știri în limba rusă, care s-au dat drept surse media independente prezente pe mai multe servicii de internet, inclusiv ale Facebook, Instagram, Telegram, OK (Odnoklassniki) și TikTok. Printre acestea erau surse precum Tresh Kich, Moldovan Mole, Insider Moldova, Gagauzia on Air.

Persoanele din spatele acestei activități au folosit conturi false - dintre care unele au fost detectate și dezactivate înainte de investigația Meta - pentru a gestiona pagini care se prezentau drept surse de știri independente, pentru a posta conținut și pentru a direcționa oamenii în special către canalele pe Telegram. Unele dintre aceste conturi și-au schimbat semnificativ numele de-a lungul timpului și au folosit fotografii de profil create probabil cu ajutorul Inteligenței Artificiale.

• Vezi și: Șeful Comisiei Relații Externe a Senatului SUA cere Meta și Alphabet să combată dezinformarea de dinaintea scrutinelor din R. Moldova

Întâmplător ori nu, ieri, 10 octombrie, președintele Comisiei pentru Relații Externe a Senatului SUA, Ben Cardin, îndemna marile platforme pe internet din SUA deținute de Meta (Facebook, Instagram) și Alphabet (Google) să abordeze dezinformarea rusească înaintea prezidențialelor și referendumului constituțional din R. Moldova.

La mijlocul verii, au fost blocate conturile de Facebook ale oligarhului fugar Ilan Șor, deputata Marina Tauber vizată în două dosare penale și Evghenia Guțul, bașcana Găgăuziei. Motivul ar fi că acestea se încadrează în politica companiei americane Meta (n.r. deținătoarea platformei sociale Facebook) „cu privire la organizațiile și persoanele periculoase”.

Tot începând cu 10 octombrie, canalele de Telegram ale oligarhului fugar Ilan Șor și a mai multor aliați ai lui, printre care bașcana UTA Găgăuzia Evghenia Guțul și deputații Marina Tauber, Vasile Bolea și Alexandr Nesterovschi nu mai pot fi accesate de pe teritoriul Republicii Moldova și al Uniunii Europene.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit CNA, printre cei percheziționați sunt primarul și viceprimarul municipiului Orhei, agenți constatatori, dar și consilieri raionali.

Potrivit investigațiilor, mai mulți funcționari publici din cadrul Primăriei Orhei și consilieri raionali, ar fi primit sistematic bani din partea mai multor persoane publice, inclusiv care dețineau funcții cu demnitate publică, dar și membri ai unui grup criminal organizat care acționau în interesele unei formațiuni politice, pentru a-și executa obligațiile care le reveneau, fără a fi oferite alte detalii.

Totodată, ei ar fi primit remunerații ilicite și în vederea susținerii unor formațiuni și persoane politice, inclusiv pentru a participa ca organizatori și coordonatori la diverse acțiuni politice, acțiunile fiind executate în detrimentul bunei funcționări a autorităților publice locale.

În urma acțiunilor de urmărire penală efectuate de ofițerii CNA sub conducerea procesuală a Procuraturii mun. Chișinău, 18 persoane urmează a fi recunoscute în calitate de bănuit, dintre care 4 au fost reținute și urmează a fi plasate în izolatorul CNA.

• Citește și: Poliția și PA susțin că au demantelat o rețea finanțată din Rusia pentru coruperea alegătorilor

Pe 1 octombrie, Centrul Național Anticorupție anunța că a efectuat peste 50 de percheziții la Comrat, la 20 de persoane cercetate într-un dosar de spălare de bani, falsificarea rapoartelor financiare și finanțarea ilegală a unui partid.

La mijlocul lunii august, autoritățile au anunțat efectuarea mai multor percheziții într-un dosar legat tot de un partid asociat cu Ilan Șor. În acel caz, activiștii de partid creau conturi bancare la Promsviazbank. Prin intermediul aplicației bancare PSB, persoanelor cercetate le erau trimiși bani pentru coruperea electorală. Sumele variau între 10.000 și 55.000 de ruble (echivalentul a 1.975 - 10.870 MDL).

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Afirmațiile conform cărora UE intenționează să creeze tabere pentru migranții deportați în Republica Moldova și în alte țări care doresc să adere la UE sunt false. Nu există o astfel de propunere în legătură cu Republica Moldova sau cu orice altă țară”, a declarat, răspunzând solicitării de comentariu a Europei Libere, Anita Hipper, purtătoare de cuvânt pentru Afaceri Interne a Comisiei Europene.

Presa internațională a publicat în ultima vreme informații că un număr din țări din UE ar încuraja găzduirea migranților în state candidate din vecinătatea blocului cu 27 de țări membre, unele invocând „modelul” unui asemenea centru deschis de Italia, țară din UE, în Albania.

Un ziar, anume britanicul The Times, a scris, invocând surse diplomatice nenumite din UE, că printre țările care ar putea găzdui asemenea centre ar fi Albania, Serbia sau Moldova.

Guvernul de la Chișinău a dezmințit informația, preluată și de presa rusă, spunând că ar fi un „fake” inventat de Kremlin.

În răspunsul său de vineri la solicitarea de informații a Europei Libere, Comisia Europeană a notat că în UE există discuții despre noi modalități de gestionare a migrației.

Problema a fost abordată chiar la reuniunea de joi, 10 octombrie, a miniștrilor de Interne din UE, de la Luxemburg. După acea întrunire, însă, comisara UE pentru Afaceri interne, Ylva Johansson, a precizat clar că nu există în prezent vreo propunere de înființare a centrelor de deportare („deportation hubs”, în engleză).

Johansson a precizat că presiunea migrației ilegale scade în UE și Spațiul Schengen în ultima vreme, anume cu 40% anul acesta, în vreme ce crește procentajul celor returnați.

• Te-ar putea interesa și: Țările UE discută posibile „centre de returnare” a migranților în țări candidate. Teoretic, deocamdată

În privința centrelor de deportare, la care s-au referit mai mulți ziariști la o conferință de presă de la Luxemburg, joi, comisara Johansson a spus: „Cred că se încearcă să se facă dintr-un lucru mic, unul mare. Nu există o astfel de propunere din partea Comisiei, nu există vreo propunere formală din partea oricui altcuiva, de care să am cunoștință. Există o discuție în desfășurare despre cum pot fi mărite returnările (...) dar în această privință nu putem oferi deocamdată detalii”.

Relatările de presă spun că unele țări membre în UE ar fi de acord cu asemenea „centre”, dar experții juridici, mai ales, avertizează că transferarea unor persoane „respinse” la azil într-o altă țară decât cea din care provin - și prin care nici măcar nu au trecut - ar fi contrară legislației internaționale.

Deocamdată, doar Albania are așa ceva, dar printr-un aranjament bilateral, cu Italia, nu în cadrul candidaturii la UE. Acordul Roma-Tirana este puternic criticat de organizațiile pentru drepturile omului. Premierul albanez Edi Rama, care a perfectat aranjamentul controversat cu colega lui italiană Georgia Meloni, a spus recent limpede că în țara lui nu vor exista alte noi centre.

Meloni, care a ajuns la putere cu promisiuni anti-imigrație, a spus însă că „modelul” se va răspândi la scara întregii UE. „Chiar și Germania, prin ministrul său de interne (Nancy Faeser), și-a exprimat interesul pentru acest acord”, a spus la 6 iunie italianca, vizitând centrul din Albania.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Biroul politici de reintegrare a mai spus într-un comunicat de presă că pentru cetățenii din zonă au fost deschise 30 de secții de votare în localitățile din Zona de Securitate, aflate sub controlul efectiv al Chișinăului. Ele vor fi supravegheate de poliția moldoveană.

Se mai spune că deschiderea secțiilor de votare în „perimetrul necontrolat de autoritățile constituționale” (adică în stânga Nistrului) este contrară legislației, deoarece nu există nicio garanție privind siguranța procesului de votare și nicio certitudine că nu vor fi „interferențe externe care pot prejudicia rezultatul votului”.

În comunicatul său, așa-zisul minister de Externe din regiunea transnistreană a mai spus că „pentru a obține opinia reală a tuturor transnistrenilor” ia în calcul să organizeze un plebiscit în regiune privind „atitudinea față de Uniunea Europeană pe teritoriul său [controlat de regimul de la Tiraspol]”.

Nu se spune când anume s-ar putea ține un asemenea referendum, nici care ar fi întrebarea concretă la care s-ar răspunde.

În replica lor, autoritățile de la Chișinău s-au plâns că în ultimele săptămâni structurile din regiunea transnistreană ar fi îngrădit și mai mult accesul peste Nistru al unor oameni politici, jurnaliști sau oameni de cultură de la Chișinău.

În ce privește ideea de referendum în regiunea transnistreană, comunicatul Chișinăului o numește o „acțiune manipulativă”, care ar fi fost realizată „la comanda unor forțe externe”.

• Citește și: Istoria referendumurilor | De câte ori și de ce au fost consultați moldovenii în cei 33 de ani de Independență

Chișinăul a făcut apel, de asemenea, la respectarea dreptului la vot al oamenilor în Zona de Securitate în ziua scrutinului din 20 octombrie și a cerut Tiraspolului să se abțină de la orice acțiuni de obstrucționare a procesului electoral.

Ultimul plebiscit din stânga Nistrului a avut loc în 2006. Atunci, mai mult de 95% dintre alegători au susținut opțiunea de a se alătura Rusiei, însă scrutinul nu a fost recunoscut la nivel internațional. Departamentul de Stat al SUA l-a calificat la acea vreme drept un „referendum provocator” care „nu poate fi luat în serios, iar ministrul de Externe de atunci, Andrei Stratan, l-a numit o „farsă politică”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te