„Nu încercați să vă împotriviți!”, își avertiza președintele Igor Dodon adversarii politici săptămâna trecută, când a semnat decretul de convocare a unui referendum cu patru întrebări, pe care vrea să-l țină în septembrie. Cu toate acestea, criticii săi au ridicat deja semne de întrebare, legate de constituționalitatea și de costul consultării populare. Alla Ceapai.
Guvernul nu va finanța referendumul consultativ iniţiat de președintele Igor Dodon, a declarat fără ezitare premierul Pavel Filip, luni seara, în apariția sa la PublikaTV. Premierul a spus ca Igor Dodon ar dori să-şi facă campanie electorală pe banii statului:
„Nu va merge acest lucru. Guvernul nu are de gând să finanțeze acest referendum. Este vorba de 60-70 de milioane de lei. care de fapt este unul lipsit de substanţă. Dacă identificăm aceşti bani în bugetul statului, atunci cu mai multă plăcere voi orienta aceşti bani spre a plăti salarii cadrelor non-didactice, decât să facem campanie PSRM prin acest referendum care de altfel e lipsit de substanţă.”
Premierul a pus la îndoială şi constituţionalitatea initiativei prezidențiale. Filip a spus că două dintre întrebările propuse de presedintie pentru plebiscit şi anume reducerea numărului deputaţilor şi extinderea atribuţiilor preşedintelului vizează modificări constituţionale prin urmare nu ar putea fi supuse unui referendum consultativ. Întrebarea privind anularea aşa-numitei „legi a miliardului” vizează domeniul impozite şi buget, prin urmare nu poate fi nici ea obiectul unui plebiscit pentru că asa ceva interzice de Constituţie, a mai spus premierul.
Cu argumente similare, deputaţi din PL au sesizat, luni, Curtea Constituţională cerându-i să decidă cât de constituţional este decretul preşedintelui Dodon privind organizarea referendumului. Liberalii au solicita suspendarea decretului până la soluționarea în fond a cauzei.
Replica preşedintelui Igor Dodon nu s-a lăsat mult aşteptată. Şeful statului a sugerat marţi că guvernarea vrea să-i blocheze initiativa de frica rezultatelor previzibile - în opinia sa - ale referendumui.
Cât despre anunţul premierului că Guvernul nu va aloca bani pentru desfăşurarea plebiscitului, Igor Dodon a promis laconic „bani vom găsi”, fără a preciza de unde.
Comisia Electorală Centrală estimează costul referendumului la circa 75 de milioane de lei. Toate cheltuielile pentru desfăşurarea oricărui tip de scrutin, inclusiv al celui iniţiat de preşedinte, le suportă statul, a precizat preşedinta CEC, Alina Russu:
„Referendumul nu este un scrutin ordinar, de aceea în situaţi în care mijloace financiare nu au fost prevăzute în bugetul CEC propunerile vizavi de suportarea acestor cheltuieli se transmit în adresa parlamentului şi Guvernului pentru a opera modificările respective.”
Am întrebat-o pe Alina Russu dacă chestiunile pe care preşedintele Dodon vrea să le consulte cu cetăţenii pot fi scoase la referendum:
„CEC nu are competenţa de a se expune vizavi de valabilitatea sau legalitatea întrebărilor care se regăsesc în cadrul unui referendum republican. Noi organizăm referendumul. În acest context şi de vreme ce întreaga societate cunoaşte despre sesizarea depusă la Curtea Constituţională la acest subiect, cred că trebuie să aşteptăm verdictul Curţii Constituţionale.”
Curtea Constituţională nu a anunţat deocamdată dacă admite sau nu spre examinare sesizarea liberalilor. În mediul constituţionaliştilor părerile sunt împărţite. Unii spun că Înalta Curte ar trebui să-şi decline competenţa şi să respingă ca fiind inadmisibilă o asemenea sesizare pentru că e vorba de un referendum consultativ care nu are cum să producă efectele juridice. Alţi experţi cred însă că doar magistraţii Curţii pot clarifica dacă chestiunile propuse sunt inofensive din punctul de vedere al jurisdicției constituționale şi pot fi propuse pentru referendum. În cazul în care plebiscitul va obţine undă verde la Înalta Curte, guvernul s-ar putea vedea obligat să facă rost de resurse financiare, mai spun unii experţi.
