Este pentru cea de a 20-cea oară când fac, la capătul unui an de lecturi ritmate săptămânal, topul celor mai bune zece titluri prezentate la Cartea la pachet în 2024; e un exercițiu chemat să pună ordine într-un univers în plină expansiune, acoperind vaste teritorii (de la Japonia și Coreea de Sud la Statele Unite ale Americii și Canada, fără a uita de fecunda Americă de Sud), și totodată situate în câteva planuri pe axa de coordonate a timpului (de la scrierile canonice ale unor autori intrați demult în Panteonul literar la opere contemporane, unele abia văzând lumina tiparului). Nici astăzi n-aș putea spune care-i „algoritmul” ce stă la baza acestor topuri anuale, fiindcă deja titlurile prezentate la Cartea la pachet sunt rodul unei selecții săptămânale; poate că cea mai onestă alegere ar fi cea cu ochii (larg!) închiși, adică să-mi amintesc titlurile care m-au marcat de-a lungul anului, dar sigur mi-ar scăpa cărți esențiale, și asta fiindcă a fost un an bogat în lecturi. Nu doar lecturi, ci și relecturi – de unde și, pe finalul fiecărei luni, Cartea pe Repeat (de la Însemnările lui Malte Laurids Brigge la Micul Prinț); rubrică pe care o voi relua (din anii ’50 ai secolului XX) în 2029, când Cartea la pachet va împlini un sfert de veac. Când mă gândesc că în 2024 am scris despre 6 (șase!) laureați ai Premiului Nobel, dintre care doi au revenit în atenția publicului – primul cu un roman inedit (Gabriel Garcia Marquez, Ne vedem în august), și cel de-al doilea cu romanul de debut (José Saramago, Văduva), iar alții trei sunt în viață, continuând să publice (în ordinea în-Nobel-ării: poloneza Olga Tokarczuk, franțuzoaica Annie Ernaux și sud coreeana Han Kang), ei bine sarcina de a detașa doar 10 titluri din cele 50 (+ 12, cu cele de la Cartea pe Repeat) pare de-a dreptul fantezistă. Și n-am spus nimic despre cărțile singulare, cum ar fi Singuraticul lui Eugène Ionesco, într-o nouă traducere, a lui Doru Mareș, și câte altele!...
Și atunci, să începem de la celălalt capăt, cel al debutului. Primul pe listă vine romanul Eu cânt și muntele dansează, al catalanei Irene Solà, Humanitas, 2023, roman distins cu Premiul pentru Literatură al Uniunii Europene, în 2020, și tradus în cca 30 de țări. Imediat după, Tenebre-le franco-canadianului Paul Kawczak, Cartier, 2023, un „roman sumbru, cu o scriitură impecabilă, dozând cu mare precizie acţiunea şi profunzimea, nedreptăţile şi răzbunările” (Le Devoir), gândit cu minte de arhitect şi redactat cu mână de poet.
Vin apoi marii noștri contemporani – și acum sunt sub impresia lecturii ungurului Laszlo Krasznahorkai, ca și cum tocmai am încheiat Satantango, Pandora M, 2022, „Un roman genial… Un autor vizionar” (The Guardian), ca să nu zic de-a dreptul apocaliptic! Formidabilă și poloneza Olga Tokarczuk (Nobel, 2028), cu Empuzion, Polirom, 2024, în care „talentul ei excepțional îi permite să se joace cu convențiile unui roman extraordinar, esențial, de o valoare unanim recunoscută ca Muntele vrăjit” (Dziennik Polski). De o consistență aparte, scrierea franțuzoaicei Annie Ernaux (Nobel, 2022), Anii, Pandora M, 2023, „una dintre foarte puținele cărți cu adevărat mari din literatura contemporană” (Emmanuel Carrère). Și iată-ne ajunși la jumătatea topului – în mod cert incomplet fără alte câteva titluri: Divisadero, al olandezului Michael Ondaatje, Univers, 2023; Hibiscus purpuriu, al nigerienei Chimamanda Ngozi Adichie, Black Button Books, 2024; O roză singură, a franțuzoaicei Muriel Barbery, Nemira, 2024; Me’med, bandana roșie și fulgul de zăpadă, al bosniacului Semezdin Mehmedovic, Black Button Books, 2022; Îndrăgostiţii de la miezul nopţii, de nipona Mieko Kawakami, Litera, 2023, ș.a., pe care doar le pomenesc în treacăt.
Asta, pentru a le face loc autorilor trecuți în lumea celor drepți, dar ale căror scrieri continuă să iradieze: brazilianul José Mauro de Vasconcelos (1920-1984), cu romanul Dulcele meu lăstar de portocal, Vellant, 2023; americanul Denis Johnson (1949-2017), cu volumul de proză scurtă Generozitatea Zânei Mării, Black Button Books, 2020; americana Lucia Berlin (1936-2004), cu un volum de „povești adevărate; nu neapărat autobiografice, dar pe-aproape”, O seară în paradis, ART, 2024; nu în ultimul rând, italianul Nicola Pugliese (1944- 2012), cu romanul-cult Malacqua, Vellant, 2022.
Ar fi și un Top Ten aparte cu autori români – de la Povestiri-le japoneze pe jumătate visate ale lui George Moise, Kanashibari, Curtea Veche, 2023, la Nepovestitelor iubiri ale Tatianei Niculescu, Humanitas, 2024, fără a uita de memoriile lui Nicolae Negru, O progenitură dușmană, Arc, 2024, și nici de volumul de eseuri/istorie literară Bilete de favoare, semnat de Al. Cistelecan; mă întreb unde să plasez romanul scriitorului bilingv Péter Demény, tradus din maghiară, Vârtej în reluare, Curtea Veche, 2023. Dacă, în cele din urmă, votul meu merge hotărât către basarabeanul Paul Goma (1935-2020), al cărui roman inedit Catherine, ediție îngrijită și note de Mariana Sipoș, Eikon, 2024, a fost lansat la Bookfest Chișinău, este pentru că am regăsit aceeași scriitură virilă ce atinge fibra morală cu care ne-a obișnuit (vaccinat!) autorul unor scrieri ca Ostinato, Patimile după Pitești, Din Calidor, Arta refugii ș.a.
Acum, după ce am tras linia de sosire, întrebarea pe care mi-o pun mie însumi sună în felul următor – peste 5 ani, când voi relua Cartea pe Repeat, prezentând titluri scoase în cea de-a doua jumătate a secolului XX, pe decenii, care dintre cărțile acestui Top Ten se va regăsi pe lista de relecturi. Ei bine, am știut răspunsul înainte chiar să formulez întrebarea: romanul Satantango, al ungurului Laszlo Krasznahorkai – cine știe, poate că între timp laureat Nobel.
Așadar, iată cum arată Tabla de onoare la sfârșit de an 2024:
- Irene SOLA, Eu cânt și muntele dansează, Humanitas, 2023;
- Paul KAWCZAK, Tenebre, Cartier, 2023;
- Laszlo KRASZNAHORKAI, Satantango, Pandora M, 2022;
- Olga TOKARCZUK, Empuzion, Polirom, 2024;
- Annie ERNAUX, Anii, Pandora M, 2023;
- José Mauro de VASCONCELOS, Dulcele meu lăstar de portocal, Vellant, 2023;
- Denis JOHNSON, Generozitatea Zânei Mării, Black Button Books, 2020;
- Lucia BERLIN, O seară în paradis, ART, 2024;
- Nicola PUGLIESE, Malacqua, Vellant, 2022.
- Paul GOMA, Catherine, Eikon, 2024.
30 decembrie ’24
