1. Rețea națională de centre AVC
R. Moldova are una dintre cele mai mari rate de incidență de accident vascular cerebral (AVC) din Europa. Anual, aproximativ 8.000 de moldoveni suferă un atac cerebral, aceasta fiind a doua cauză de deces, după bolile cardiovasculare, și una dintre cauzele de dizabilitate.
Despre necesitatea creării unor centre specializate se vorbea încă în anul 2019, însă abia în toamna anului 2023 Ministerul Sănătății a anunțat deschiderea primelor două, la Bălți și Căușeni.
În anul care a urmat, a fost creată o rețea națională de centre de tratament al pacienților care fac AVC. Este vorba de 11 centre primare, înființate în spitalele raionale (Edineț, Soroca, Florești, Orhei, Ungheni, Hâncești, Căușeni, Cahul și Comrat), la Spitalul din Bălți și la Spitalul „Sfânta Treime” din Chișinău, plus un centru multifuncțional – la Institutul de Neurologie și Neurochirurgie și un centru comprehensiv – la Institutul de Medicină Urgentă.
Nouă dintre cele 11 centre primare sunt deja funcționale și oferă tratament și pentru raioanele învecinate, iar cele de la Ungheni și Orhei sunt în proces de creare.
Centrele primare au fost dotate cu tomografe computerizate, aparate de telemedicină, ecografe Doppler, electroencefalograme, INR express (care măsoară viteza de coagulare a sângelui) și aparate pentru detectarea venelor.
Potrivit autorităților din sănătate, datorită apariției acestor centre, s-a înjumătățit timpul mediu de intervenție, de la apariția simptomelor de AVC până la internare.
În primele nouă luni ale anului, în toate centrele au fost examinate peste 7.300 de persoane cu suspecție de AVC, au fost efectuate 475 de proceduri de tromboliză și 220 trombextracții. Rata de deces prin accidente vasculare cerebrale a constituit 17,4% anul trecut, iar până în noiembrie 2024 a fost de 15%.
2. Farmacii sătești subvenționate de stat
La sfârșitul anului trecut, autoritățile au anunțat că vor deschide 146 de farmacii susținute de stat, în sate cu peste o mie de locuitori, însă, după trei licitații organizate în 2024, au fost înființate doar 52. Acestea primesc lunar de la stat între 10.000 și 20.000 de lei, în funcție de veniturile din vânzări.
Responsabilii explică faptul că au îndeplinit doar o treme din ce și-au propus prin faptul că agenții economici găsesc cu greu spațiul necesar pentru farmacie în sate, dar și lucrători în farmacie. Asta chiar dacă li s-a permis, ca excepție, să angajeze asistenți medicali și laboranți în locul farmaciștilor.
Autoritățile dau asigurări că licitațiile din cadrul proiectului „Farmacie în satul tău” vor continua în 2025, astfel încât oamenii din sate să poată cumpăra medicamente, fără să fie nevoiți să parcurgă distanțe mari.
Un raport al Curții de Conturi arată că peste 70.000 de persoane din R. Moldova nu au acces la medicamente esențiale deoarece nu au o farmacie în preajmă. Majoritatea farmaciilor din R. Moldova (peste o mie din totalul de 1.550) activează în municipii și în centre raionale.
Vezi aici povestea unui tânăr de 23 de ani care a deschis o farmacie în satul său natal.
3. Medicamente compensate, cu buletinul la farmacie
Tot la finele anului trecut, autoritățile din sănătate au lansat, în regim de testare, un sistem informațional de prescriere și eliberare a medicamentelor și dispozitivelor medicale compensate – eRețeta.
Programul a devenit funcțional în aprilie 2024 și are menirea să reducă timpul în care pacienții fac rost de medicamente și, în același timp, să ușureze munca medicilor și farmaciștilor. De asemenea, sunt tipărite mult mai puține formulare de rețete pe hârtie.
La modul practic, medicii se conectează la program cu semnătura electronică, introduc datele personale ale pacientului și aleg dintr-o listă boala de care acesta suferă. Dacă pacientul nu poate ajunge la doctor, el poate trimite pe cineva din apropiați după rețetă, iar în program sunt introduse datele persoanei căreia i-a fost eliberată rețeta. Aceeași persoană poate merge la farmacie cu buletinul de identitate și poate ridica rețeta. La farmacie, cumpărătorii prezintă doar buletinul de identitate.
Ca medicii și farmaciștii să poate lucra în noul sistem, e nevoie ca peste tot să existe calculatoare conectate la internet. La Ștefan Vodă, de exemplu, Centrul public de sănătate a cheltuit 100.000 de lei pentru a cumpăra calculatoare pentru nouă din cele 13 farmacii pe care le deține.
4. Spitale reparate și echipate, inclusiv din donații
În anul 2024, autoritățile din sănătate au reușit să modernizeze mai multe secții (de terapie intensivă, ginecologie, de transfuzie a sângelui, pediatrie, perinatale) din spitalele raionale și republicane. De asemenea, au fost modernizate și dotate cu echipamente mai multe puncte de asistență medicală urgentă și centre de sănătate publică. Au fost aduse în țară 41 de ambulanțe moderne și trei reanimobile pentru nou-născuți.
- Te-ar putea interesa și: R. Moldova primește trei ambulanțe de terapie intensivă pentru nou-născuți
Dotările au fost realizate fie din bugetul de stat, fie din donații din partea unor parteneri externi, ca Fondul Națiunilor Unite pentru Populație (UNFPA), Statele Unite ale Americii, Direcția pentru Ajutor Umanitar a Comisiei Europene, Guvernul Suediei, și în cadrul proiectului Băncii Mondiale „Răspuns de urgență la COVID-19”, gestionat de Ministerul Sănătății.
5. Indemnizații mai mari și perioadă mai lungă de repartizare obligatorie
Pentru a acoperi deficitul de medici și pentru a-i motiva să rămână în țară, autoritățile au majorat indemnizațiile pentru tinerii specialiști repartizați în instituțiile medicale din raioane.
Indemnizația unică a crescut de la 120.000 la 250.000 de lei și va ajunge la medici în două tranșe: 120.000 de lei după primele șase luni de activitate și 130.000 – după al treilea an de activitate.
În același timp, Ministerul Sănătății a mărit de la 3 la 5 ani perioada de repartizare obligatorie a absolvenților universității de medicină care au făcut studii din contul bugetului de stat. Respectiv, a fost extins și termenul în care le vor fi compensate cheltuielile pentru închirierea unei locuințe și pentru consumul de energie termică și electrică.
Totodată, autoritățile și-au luat în acest an angajamentul de a acoperi cheltuielile de transport pentru medicii care fac naveta. Aproape 3.000 de lucrători medicali vor primi bani pentru transport.
La sfârșitul acestui an, autoritățile au decis să majoreze de la 1 ianuarie 2025 cu 15% salariile tuturor lucrătorilor din instituțiile medicale încadrate în sistemul de asigurări medicale și cu 10% – personalului din instituțiile medicale bugetare subordonate Ministerului Sănătății.
Vezi aici un reportaj despre zeci de medici și asistenți medicali de la Orhei care fac naveta din banii lor.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
