Slujba religioasă susținută de preotul Cristofor Gabor pe 25 august a fost atipică. A avut loc în aer liber și, pe lângă enoriași, la slujba monahului român din Cernăuți au asistat și polițiști ucraineni.
Nu pentru a se ruga, ci pentru a îndeplini o sarcină de serviciu.
Agenții au ascultat cu atenție predica preotului, care a vorbit și în limba română, și în ucraineană. „Am citit un acatist la Maica Domnului. O enoriașă i-a întrebat pe polițiști dacă credincioșilor le e interzis să fie acolo. Un polițist i-a răspuns că a venit doar să vadă ce se întâmplă”, spune preotul pentru Europa Liberă.
„Ei [polițiștii] au venit, de fapt, să vadă dacă nu spargem lacătul, ușa [de la capelă].”
A fost prima slujbă pe care preotul român a făcut-o, de nevoie, în fața capelei de când lucrează la Cernăuți, de peste 17 ani.
Până la finele lunii august, cei peste 100 de enoriași români care obișnuiau să vină la Capela „Sfinții Trei Ierarhi” pentru a se ruga o puteau face în interiorul lăcașului de cult vechi de peste un veac.
Pe 23 august 2024, autoritățile locale din Cernăuți, nordul Bucovinei, au spart ușa bisericii, au schimbat încuietoarea și au pus pe ușă un afiș prin care interziceau accesul în capelă.
„Până în prezent nu avem nicio explicație [pentru ce s-a întâmplat]”, spune preotul Cristofor Gabor.
Capela „Sfinții Trei Ierarhi” din Cernăuți – cunoscută și sub numele de Capela Mitropolitană sau Capela Mitropoliților Bucovineni – este unul dintre monumentele istorice emblematice pentru comunitatea românească din Cernăuți.
Lăcașul este prins într-o dispută cu iz politic între Bisericile din Ucraina: cea autocefală – susținută de statul ucrainean – și cea tradițională, subordonată Moscovei, de care aparține, din punct de vedere canonic, și Catedrala mitropolitană confiscată de autoritățile ucrainene.
După invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, Biserica Ortodoxă Ucraineană – afiliată canonic Patriarhiei Moscovei – a căzut în dizgrația statului ucrainean pentru legăturile ei cu Rusia.
Pe 20 august 2024, Rada (parlamentul) ucraineană a votat o lege care interzice activitățile Bisericii Ortodoxe Ruse din Ucraina și organizațiile religioase asociate cu aceasta.
- Te-ar putea interesa și: Ucraina interzice Biserica Ortodoxă Rusă și dă ultimatum preoțimii ucrainene care ascultă de ea
Kievul a prezentat Biserica Ortodoxă Ucraineană, legată istoric de Rusia, ca pe un nucleu de influență rusă și complice la invazia pe scară largă a Kremlinului în Ucraina.
Preluarea capelei
Pe 23 august, cu două zile înainte de slujba în aer liber în prezența Poliției, preotul Cristofor Gabor și enoriașii săi au găsit pe ușa Capelei afișul prin care erau anunțați că nu mai au voie să intre în capelă.
„E dureros pentru noi, pentru că acolo ne găseam alinarea. Oficiam slujba în limba română, veneau enoriași, anumite personalități. De multe ori ne adunam și făceam parastas la mormântul lui Aron Pumnul sau ale altor personalități înmormântate aici”, ne spune preotul Cristofor Gabor, care acum caută un alt spațiu pe care să-l închirieze pentru a continua slujbele.
Capela „Sfinții Trei Ierarhi” din Cernăuți, în cripta căreia se află rămășițele mai multor ierarhi români, are o istorie zbuciumată.
Monumentul istoric din Cernăuți a fost ridicat în perioada 1881-1884 cu sprijinul Mitropoliei Moldovei. În perioada sovietică, atât vechiul cimitir, cât și Capela Mitropolitană, au fost vandalizate și profanate.
Capela a revenit credincioșilor români din Cernăuți înainte de prăbușirea de facto a Uniunii Sovietice, pe 24 aprilie 1990, printr-o decizie luată de municipalitatea orașului.
Imaginile de la acel moment – oferite Europei Libere de reprezentanți ai comunității românești din Ucraina – arată devastarea suferită de capelă în perioada sovietică.
Monumentul a fost îngrijit de credincioșii români, care au donat inclusiv pentru refacerea picturii în stil românesc.
„Lucrările de reparație s-au efectuat cu banii comunității românești, în special ai enoriașilor români”, spune pentru Europa Liberă Eugen Patraș, vicepreședintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzache” din Cernăuți.
Din punct de vedere juridic, capela a aparținut în tot acest timp administrației locale, fiind dată în folosința comunității ortodoxe române.
În 2008, această comunitate a obținut statut juridic sub numele de „comunitatea religioasă a parohiei Capelei cu hramul Sfinților Trei Ierarhi”.
Subordonarea pe linie canonică era față de Eparhia Cernăuților și Bucovinei, din cadrul Bisericii Ortodoxe Ucrainene – subordonată Moscovei, astăzi căzută în dizgrație în ochii statului ucrainean.
După momentul februarie 2022 – invazia neprovocată a Rusiei în Ucraina, în aprilie 2023, Consiliul Local din Cernăuți a anulat decizia din 1990 prin care capela era dată în folosință ortodocșilor români.
Printre motivele invocate de autoritățile ucrainene se număra și o decizie a Curții Supreme de Arbitraj din Ucraina – veche din 1996 – în care se menționa că nu pot fi folosite capelele pentru oficierea ritualurilor religioase de masă.
„După 27 de ani, primăria orașului Cernăuți și-a amintit de comentariul Curții Supreme de Arbitraj din 1996. Sigur că lucrurile trebuiesc privite în contextul noii relații dintre stat și noua biserică apărută în Ucraina, în special după 2019, dar vreau să spun că în Ucraina există o serie de cavouri, capele în care se țin în continuare slujbe religioase. Nu prea înțelegem de ce nu se procedează uniform”, spune Eugen Patraș.
„Adică slujbele religioase în limba română nu pot fi ținute, în opinia municipalității, în timp ce slujbele în limba ucraineană pot fi ținute în [aceleași condiții].”
Între aprilie 2023 – când Primăria a revocat decizia din 1990 – și august 2024 – când a sigilat-o, au avut loc mai multe procese între cele două părți, câștigate în justiție de autoritățile ucrainene.
Cercul s-a închis pe 30 august 2024, când Consiliul Local din Cernăuți a decis transferarea Capelei Mitropolitane către Biserica Ortodoxă a Ucrainei (Autocefală).
Această organizație religioasă a fost înființată în 2018 și este, în prezent, agreată de statul ucrainean. Ea funcționează sub sloganul „Un popor, o limbă, o biserică” – deviză criticată de minoritățile din Ucraina.
Reprezentanții comunității românești din Cernăuți spun că noua biserică va folosi capela, practic, în același scop ca până acum – oficierea de slujbe religioase, doar că exclusiv în limba ucraineană.
„Așadar, autoritățile și-au dat arama pe față asupra intențiilor reale pritocite de-a lungul anilor. Cel mai important era să ne scoată pe noi, românii, și nu faptul că biserica nu era adaptată pentru slujbe religioase”, acuză Consiliul Național al Românilor din Ucraina, într-o scrisoare deschisă trimisă pe 31 august la București Bisericii Ortodoxe Române, Președintelui și Ministerului Afacerilor Externe.
„Este un act imoral”
Eugen Patraș, vicepreședintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” din Cernăuți, cataloghează decizia autorităților ucrainene ca „un profund act de desconsiderare a românilor în ansamblu, și a românilor bucovineni în special”.
„Este umilitor să constați cum românii din Ucraina luptă pe front cot la cot cu ucrainenii pentru libertatea Ucrainei, iar acasă – în nordul Bucovinei – municipalitatea cernăuțeană vinde mormintele românilor și face presiuni tot mai mari asupra bisericilor ortodoxe”, spune Patraș.
Un mesaj la fel de tranșant a folosit și Consiliul Național al Românilor din Ucraina (CNRU) – din care Patraș face parte – în scrisoarea deschisă transmisă autorităților laice și religioase de la București.
Din CNRU fac parte 20 de societăți culturale și de presă de limbă română din Cernăuți, Transcarpatia, Odesa și Kiev.
Situația de la Cernăuți este descrisă în scrisoarea deschisă ca o măsură opresivă asupra comunității românești de acolo.
Redăm un pasaj:
„După ce timp de 30 de ani au lovit cu putere în școlile cu predare în limba română, după ce au fluturat cu «limba moldovenească», după ce ne-au marginalizat în reprezentarea în administrația publică, acum autoritățile vin să ne ia și bisericile noastre, să ne spună când, cui și cum trebuie să ne rugăm. Avem toate temeiurile să calificăm gestul autorităților ucrainene de deposedare a comunității românești de acest lăcaș ca element al unei noi ofensive îndreptate împotriva minorității române din Ucraina, în disprețul legislației în vigoare, a cadrului bilateral interstatal și a cadrului european și internațional în materie de drepturi ale omului”.
Intelectualii români din Cernăuți cer autorităților de la București să ia atitudine „față de furtul de către autoritățile ucrainene a Capelei Mitropolitane”, în timp ce Bisericii Ortodoxe Române să „urgenteze procesul de trecere a comunităților ortodoxe românești din Ucraina sub oblăduirea Bisericii Ortodoxe Române”.
Răspunsuri de la București
Primele reacții din România au venit dinspre Biserică.
După liturghia oficiată de sărbătoarea ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” (15 august), starețul Mănăstirii Putna/jud. Suceava, Melchisedec Velnic – unul dintre cei mai influenți ierarhi din regiunea Moldovei – le-a spus credincioșilor că „avem un necaz la Cernăuți”, referindu-se la situația Catedralei Mitropolitane.
„Capela Mitropoliților din Cernăuți, unde este cimitirul, a fost luată de la preoții noștri ortodocși români și așteptăm să vedem ce o să facă cu ea autoritățile”, a spus arhimandritul Velnic.
Potrivit acestuia, în Bucovina de Nord sunt 123 de sate, „conduse de tot atâția preoți români”. Cele mai multe dintre bisericile în care slujesc aceștia, la fel ca și Capela Mitropolitană, aparțin de vechea Biserică Ortodoxă Ucraineană, adică cea subordonată Moscovei.
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române spune că instituția „a luat act cu regret și întristare de faptul că slujbele în limba română nu mai pot avea loc în capela mitropoliților Bucovinei”.
„Deși clerul și credincioșii români din regiunea Cernăuți nu sunt membri ai Bisericii Ortodoxe Române, ci țin de altă Biserică Ortodoxă, nu putem rămâne nepăsători în fața confiscării de către autorități, cu diferite justificări administrative, a unui simbol identitar românesc și în fața încălcării libertății religioase a unor creștini ortodocși români.”
Biserica Ortodoxă Română (BOR) ne-a mai transmis că se alătură organizațiilor românești din Cernăuți și cere și ea autorităților române să discute cu cele ucrainene „pentru ca românii să fie liberi să se roage în limba lor și să vină în cadrul Bisericii Ortodoxe Române, dacă vor dori aceasta”.
Ceea ce își dorește BOR e complicat, mai ales în contextul războiului din Ucraina.
Pe 29 februarie 2024, Sinodul BOR a decis „încurajarea și susținerea inițiativelor comunităților ortodoxe românești din Ucraina de a reface comuniunea cu Biserica Mamă, Patriarhia Română, prin organizarea lor juridică în structura religioasă numită Biserica Ortodoxă Română din Ucraina”.
Intenția Bisericii românești a stârnit reacții negative din partea ambelor Biserici din Ucraina – atât cea subordonată Moscovei, condusă de mitropolitul Onufrie, cât și cea autocefală, condusă de mitropolitul Epifanie.
Biserica Ortodoxă Ucraineană subordonată Moscovei a transmis că intenția BOR „contrazice sistemul canonic al vieții bisericești care este construit pe un principiu teritorial, nu național”, în timp ce cea autocefală a transmis că doar ea „are jurisdicție canonică asupra întregului teritoriu recunoscut al Ucrainei”.
„Sfântul Sinod exprimă speranța că toate problemele care necesită reglementare vor fi rezolvate de Biserica Ortodoxă Română și Biserica Ortodoxă Ucraineană în spiritul iubirii frățești, al ordinii canonice și al definițiilor Tomosului privind autocefalia Bisericii Ortodoxe din Ucraina”, a transmis biserica autocefală.
Biserica subordonată Moscovei, pe de altă parte, a transmis că „facem tot ce este necesar pentru ca credincioșii de limba română să se simtă confortabil în sânul Bisericii noastre, având libertatea deplină de a îndeplini slujbele divine în limba română”.
Într-un comentariu pentru Contributors, profesorul de științe politice Radu Carp scria că „principalul atu al BOUk (Biserica subordonată Moscovei) în relația cu credincioșii ortodocși români este acela că slujbele sunt ținute în limba română, existând de mai multă vreme o preocupare specială la Moscova pentru ca clericii trimiși în Ucraina în regiunile în care trăiesc etnici români să cunoască limba română (pe lângă pregătirea teologică și însușirea limbii române, acești clerici primesc pe linia Moscovei și o instruire specifică FSB dar acesta este un aspect mai puțin discutat)”.
Numărul exact al etnicilor români din Ucraina este neclar. La ultimul recensământ, din 2001, 258.000 de persoane s-au declarat „moldoveni”, în timp ce 155.000 – de etnie română.
Toți sunt vorbitori de limbă română.
În regiunea Cernăuți, potrivit Consulatului României la Cernăuți, sunt peste 114.000 de etnici români.
Majoritatea bisericilor în care se roagă românii în nordul Bucovinei funcționează sub ascultarea Bisericii Ortodoxe Ucrainene subordonată Moscovei.
Din acest motiv, cu atât mai mult după ce Rusia a atacat neprovocat Ucraina, reprezentanții Bisericii Autocefale au o relație tensionată cu comunitățile religioase românești, scrie Bucpress – principala agenție de presă de limbă română din regiunea Cernăuți.
Agenția spune că au existat chiar și atacuri verbale din partea clericilor BOU(A) la adresa preoților români, inclusiv a mitropolitului Jar, pentru afilierea lor la Biserica Ortodoxă Ucraineană supusă canonic Patriarhiei Moscovei.
Ce spune Ministerul român de Externe
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) spune că are „în atenție” aspectele semnalate de Consiliul Național al Românilor din Ucraina și că a făcut demersuri „pe canale diplomatice”, la nivel central, cu privire la situația Capelei Mitropolitane din Cernăuți.
Oficialii nu au detaliat în ce constau aceste demersuri.
„Ambasada României la Kiev, precum și Consulatul General de la Cernăuți au fost în contact permanent pe subiect cu reprezentanți ai comunității românești din Cernăuți. Mai mult, din dispoziția ministrului Afacerilor Externe, ambasadorul României s-a deplasat la Cernăuți și a discutat recent subiectul cu autoritățile regionale, transmițând preocupările receptate de la nivelul comunității românești”, ne-a transmis MAE.
Reprezentanții ministerului român amintesc de legea ucraineană care interzice funcționarea organizațiilor religioase subordonate Rusiei, dar și faptul că decizia de transfer al dreptului de administrare al Capelei Mitropolitane aparține strict Primăriei din Cernăuți.
„În dialogul cu interlocutorii oficiali ucraineni de la nivel central și regional partea română a primit asigurări privind respectarea drepturilor persoanelor aparținând minorității române, inclusiv în ceea ce privește utilizarea limbii române în serviciul religios.”
MAE mai spune că guvernul român a acordat finanțare pentru renovarea „unui număr important de cripte din partea istorică a Cimitirului Central din Cernăuți, în proximitatea Capelei Mitropolitane”.
„Este vorba între altele de criptele unde se află înmormântate personalități marcante ale istoriei și culturii românești, precum Aron Pumnul.”
Discuții Iohannis-Zelenski pe tema minorităților române din Ucraina
Într-un răspuns pentru Europa Liberă, Administrația Prezidențială spune că între autoritățile române și cele ucrainene există o comunicare instituțională constantă legată de subiectele care privesc comunitatea română din Ucraina.
„În cazul particular al Capelei din Cernăuți, abordarea statului român – prin instituțiile, canalele și mecanismele specifice – este una pragmatică, orientată spre soluționarea situației. Președintele României, Klaus Iohannis, este permanent informat referitor la demersurile Ministerului Afacerilor Externe privind rezolvarea aspectelor semnalate de Consiliul Național al Românilor din Ucraina.”
Președintele Klaus Iohannis ar fi discutat în mod repetat cu Volodimir Zelenski despre „necesitatea adoptării unor măsuri care să conducă la respectarea drepturilor minorității românești din Ucraina, inclusiv în ceea ce privește exercițiul libertății religioase”, mai spune Administrația Prezidențială.
„Președintele Klaus Iohannis încurajează continuarea dialogului între autoritățile române și cele ucrainene pentru a se găsi soluții juridice care să facă posibilă atât exercitarea libertății religioase a minorității românești din Ucraina, cât și obiectivul părții ucrainene de a contracara unele influențe toxice, pe fondul războiului cu Federația Rusă.”
Articol preluat de la Europa Liberă România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
